Înaintea vacanţei de vară, clasa politică de la Bucureşti e într-o agitaţie teribilă.
Votul românilor la euroscrutinul de pe 26 mai a trimis la Bruxelles şase formaţiuni politice. PNL, principala forţă a opoziţiei de dreapta, a obţinut cele mai multe voturi, 27%, şi zece mandate de deputaţi europeni. Urmează două forţe politice aflate, practic, la egalitate, PSD, numărul unu în coaliţia guvernamantală, şi Alianţa 2020 USR - PLUS, ambele cu circa 22,5 procente şi cu câte opt aleşi. Cu 5-6%din sufragii, Pro România, UDMR şi PMP au obţinut câte două mandate. S-au situat sub pragul electoral de 5 procente celelalte şapte formaţiuni care au participat la euroscrutin, inclusiv ALDE, partener-junior la guvernare al social-democraţilor.
Odata cu euroalegerile, românii au fost chemaţi la referendumul pe teme de justiţie convocat de şeful statului, Klaus Iohannis. Peste 80% dintre cei care şi-au exprimat opţiunea la consultarea populară au răspuns că sunt de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi organizării judiciare.
Deruta în rândurile stângii a fost amplificată, a doua zi după alegeri, de încarcerarea fostului om forte al coaliţiei guvernamentale, liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat de instanţa supremă la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie. Fragilizată, deja, coaliţia guvernamentală se va confrunta cu dezbaterile şi votul asupra moţiunii de cenzură introdusă de opoziţie la adresa Cabinetului condus de şefa interimară a PSD, Viorica Dăncilă.
România are nevoie urgentă de un guvern cu o viziune pro-europeană, a spus deputatul liberal Gigel Ştirbu, la prezentarea, miercuri, a textului moţiunii: "PSD şi ALDE au dezbinat o ţară întreagă, au distrus rolul instituţiilor fundamentale, au mutilat legi importante, au compromis şansa de a moderniza ţara şi au atentat constant la bazele democraţiei româneşti şi ale statului de drept."
Iniţiată de PNL, USR şi PMP, moţiunea de cenzură este semnată de 173 de senatori şi deputaţi. Pentru a fi adoptat de plenul reunit al Parlament, documentul are nevoie de 233 de voturi favorabile. Au promis că vor vota moţiunea atât partidul Pro România, fondat de dizidenţi din PSD, cât şi UDMR, care a rupt, luna trecută, protocolul de colaborare parlamentară cu Puterea.
Succesorul lui Dragnea la şefia Camerei Deputaţilor, social-democratul Marcel Ciolacu, se declară convins că moţiunea nu va fi adoptată, iar Guvernul Dăncilă va supravieţui: "Strategia noastră este să respingem această moţiune. Nu a fost o decizie de a vota sau de a nu vota. Decizia importantă a fost de a asigura cvorum. Aceasta este treaba puterii. Ce vor face colegii, este la latitudinea dânşilor. Nu este o problemă că nu avem încredere în cineva."
Dezbaterile şi votul asupra moţiunii de cenzură sunt programate marţi, 18 iunie.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved