Schengen – Austria blochează România

Croația va intra în spațiul Schengen, de liberă circulație, de la 1 ianuarie 2023 - a anunțat, joi,  președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene. Miniștrii de Interne ai statelor membre, reuniți la Bruxelles, în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), au aprobat cooptarea republicii ex-iugoslave, intrată în Uniune în 2013, și în acest spațiu, în care circa 400 de milioane de oameni pot călători liber, fără controale la frontierele interne. În schimb, candidaturile României și Bulgariei, membre ale Uniunii din 2007, au fost respinse. Împotriva lor s-a pronunțat Austria, iar Olanda și-a folosit dreptul de veto doar pentru Bulgaria. 

"Atitudinea regretabilă şi nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea şi coeziunea europene, de care avem atât de multă nevoie, mai ales în actualul context geopolitic" - susține preşedintele României, Klaus Iohannis. 

Participant la Consiliu, ministrul de Interne în guvernul PSD-PNL-UDMR de la București, liberalul Lucian Bode, crede că "votul împotriva aderării României la Schengen este un vot împotriva UE în ansamblul său", de care se vor bucura rușii - trimitere la relaţiile neobişnuit de cordiale ale cancelarului austriac, Karl Nehammer, cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. 

Unitatea şi stabilitatea europeană au primit o lovitură dură din partea unui stat care a ales ca în vremuri grele să îşi abandoneze camarazii europeni şi să servească, în schimb, intereselor Rusiei - consideră şi liderul social-democrat Marcel Ciolacu. El mai crede că respingerea României este şi un eşec al dreptei europene, fiindcă formaţiunea conservatoare care guvernează la Viena e partenera PNL şi UDMR în Partidul Popular European. 

Din opoziţie, liderul USR, Cătălin Drulă, consideră că decizia Consiliului JAI este profund nedreaptă, iar ministrul Bode trebuie să îşi dea demisia. 

Președintele AUR (opoziția naționalistă), George Simion, solicită demisia întregului cabinet Ciucă și consideră că decizia de la Bruxelles este un eşec răsunător pentru întreaga diplomaţie românească. Consternarea, amărăciunea şi frustrarea nu sunt exclusiv româneşti. 

Exercitându-şi, solitară, dreptul de veto, Austria şi-a ofensat, de fapt, şi restul partenerilor comunitari. Toate celelalte state membre ale Uniunii Europene au susţinut, la unison, candidatura românilor. În favoarea acesteia au votat, cu o majoritate netă, şi eurodeputaţii din mai toate familiile ideologice. Comisia Europeană n-a obosit să repete că România îndeplineşte toate criteriile tehnice. Mai mult decât toate aceste argumente raţionale, spun comentatorii, în Austria ar fi contat meschine calcule electorale, înaintea unui scrutin regional parţial, programat în ianuarie. Una dintre temele de campanie ale lui Nehammer, al cărui partid stă prost în sondaje, a fost stăvilirea aşa-zisului flux de migranţi ilegali, care ar trece prin România şi Bulgaria, fapt categoric infirmat de statisticile comunitare.