La Bucureşti, în organizarea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a fost prezentat topul naţional al firmelor private pentru anul 2013.
Preşedintele organizaţiei patronale amintite, Ovidiu Nicolescu, a amintit domeniile performante pentru IMM-uri şi principalele concluzii ale topului: „Sunt mai multe domenii performante, nu foarte multe. Aş menţiona în primul rând domeniul informatic, electronic, al industriei de mobilă, industriilor de vârf în domeniul farmaceutic, agroalimentar, anumite zone din domeniul textil şi, sigur, serviciile. Comparativ cu anul 2012 se constată o uşoară îmbunătăţire, adică performanţele de ansamblu ale firmelor măsurate prin productivitate, cifra de afaceri, profitabilitate sunt pe ansamblu superioare celor din anul 2012. În urma examinării situaţiilor la cele 615.000 de întreprinderi care au depus bilanţ la Registrul Comerţului, am constatat un progres pe toate aceste aspecte şi ceva mai puţin în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă.
Procentul firmelor care au rezultate superioare în anul 2013 comparativ cu 2012 e de cca. 20%, majoritatea având o evoluţie relativ staţionară şi unele chiar înregistrând anumite regrese. Schimbări spectaculoase nu sunt. A fost o creştere modestă de câteva zeci de mii de locuri de muncă, pentru că procentul firmelor care au obţinut rezultate superioare a fost doar cu puţin mai mare decât procentul firmelor care şi-au diminuat activitatea. Iar numărul de firme care au dat faliment în 2013 s-a menţinut la un nivel destul de ridicat, deci progresele sunt minime şi e foarte important să se înţeleagă că trebuie să aplicăm de urgenţă legea recent adoptată privind stimularea sectorului de IMM care prevede crearea a cinci fonduri alimentate cu bani de la UE.”
Dar ce ar trebui întreprins pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii în România? Ovidiu Nicolescu: „Există un ansamblu. Trebuie, pe de o parte, să asigurăm un acces mai uşor la toate categoriile de resurse financiare, umane, cunoştinţe, resurse tehnico-materiale. Trebuie să avem un mediu cu un grad sporit de funcţionalitate, în care birocraţia şi corupţia să fie mai reduse şi trebuie în acelaşi timp să ne obişnuim să acordăm mai multă atenţie tinerilor care au calităţi, talent, pregătire antreprenorială, pentru că altfel o parte dintre aceştia se vor duce în alte ţări. Spre exemplu, în Italia avem peste 20.000 de firme create de către români, foarte bine, dar vă daţi seama că dacă aceste 20.000 de firme ar fi fost create în România şi nu în Italia, performanţele economiei româneşti ar fi fost semnificativ mai mari.”
În acest an, Ministerul pentru Societatea Informaţională a lansat şi un site dedicat IMM-urilor, iar managerul de proiect, Decebal Popescu, a detaliat: „Mai multe IMM-uri, aflate oriunde din punct de vedere geografic, pot să colaboreze pentru a depune o ofertă la o anumită licitaţie. O altă integrare deosebită a fost integrarea cu punctul unic de contact, astfel încât IMM-urile să poată să colaboreze în afaceri. Pe de altă parte, o aplicaţie foarte utilă ar fi, spre exemplu, transferul forţei de muncă în cazul în care un IMM vrea să disponibilizeze să zicem 10 angajaţi. Îi declară disponibili pe portal, urmând ca alţi angajatori să profite de aceste oferte.”
În 2013, peste 4.000 de tineri au înfiinţat firme, cu 50% mai mulţi decât cu un an înainte. Programul de sprijinire a tinerilor întreprinzători debutanţi, derulat prin Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri a dus la înfiinţarea, în ultimii trei ani, a 11.000 de firme cu cel puţin două locuri de muncă. Ministrul delegat pentru IMM-uri, mediu de afaceri şi turism, Florin Jianu, precizează în ce a constat sprijinul statului:
„Acest program oferă posibilitatea unui tânăr care nu a mai avut niciodată o firmă să-şi înregistreze firma în mod gratuit, să primească un grant de la stat reprezentând 50% din investiţie, în valoare de maximum 10.000 de euro şi să beneficieze de scutiri privind taxele angajatorului pentru minimum 2, maximum 4 angajaţi. Poate că tinerii, negăsind locuri de muncă, atunci îşi pun problema de a crea ei locuri de muncă. Tinerii arată că sunt responsabili prin o rată de închidere a firmelor de sub 1% şi nu este de lăsat la urmă acest aspect. Dacă statul vine cu instrumente corespunzătoare de sprijin, tinerii răspund în mod pozitiv acestui lucru şi eu sunt convins că fără un astfel de instrument nu am fi avut astăzi aceste rezultate.”
Să notăm că Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism a solicitat Ministerului Finanţelor un buget de 160 milioane de lei (cca. 36 de milioane de euro) pentru 2015 pentru finanţarea IMM-urilor, de aproape trei ori suma alocată în acest an şi îşi propune simplificarea procedurilor de accesare a programelor de susţinere a firmelor. Ministrul Florin Jianu a arătat că anul viitor, pe lângă cele şapte programe pe care Departamentul pentru IMM-uri le-a derulat în acest an mai sunt propuse alte şapte noi programe, care sunt în conformitate cu legea pentru IMM-uri şi strategia în domeniu asumată recent de Guvern şi de mediul de afaceri. „Aceste programe urmăresc susţinerea microindustrializării, foarte importantă în rândul IMM-urilor, internaţionalizarea şi exportul, dezvoltarea brandurilor româneşti - locale, regionale, sectoriale -, suport pentru cercetare, inovare, pentru economia socială şi cea din mediul rural”, a mai spus Florin Jianu.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved