Soluţii şi măsuri de protecţie antiseismică

Campanii de informare, aplicaţii pe telefonul mobil şi o platformă naţională cu recomandări sunt câteva dintre măsurile luate pentru a-i ajuta pe cetăţenii români să reacţioneze în situaţii extreme, precum cele provocate de seisme de magnitudine mare. Luni, Institutul Naţional pentru Fizica Pământului, împreună cu Academia Română, au prezentat instrumente dezvoltate după 4 martie 1977, data celui mai devastator cutremur, de 7,2 pe scara Richter, înregistrat aici. Acesta s-a soldat cu moartea a 1.570 de oameni, majoritatea la Bucureşti, şi a provocat pagube materiale estimate la peste 2 miliarde de dolari. Au fost distruse sau grav avariate circa 230.000 de locuinţe şi sute de unităţi economice au ieşit din funcţiune. Cutremurul a generat o criza economică şi socială pe care, potrivit istoricilor, dictatura comunistă din epocă nu a mai putut-o surmonta până la prăbuşirea sa, în 1989. 

Specialiştii avertizează că, în cazul unui seism similar, sute de clădiri s-ar putea prăbuşi în Capitală. Din 2013, există un sistem de alertă la cutremure de peste 4,5, care poate fi utilizat pentru blocarea infrastructurilor periculoase, cum ar fi procese chimice ori instalaţii de gaze. Sistemul este instalat în centrele de urgenţă ale tuturor ministerelor de profil din ţară. Potrivit directorului său, doctorul Constantin Ionescu, Institutul pentru Fizica Pământului lucrează, printre altele, la un sistem de monitorizare a comportamentului clădirilor de birouri. Secretarul de stat pentru situaţii de urgenţă din cadrul ministerului de Interne, Raed Arafat, a anunţat, la rându-i, că urmează să fie transpuse în legislaţie lecţiile exerciţiului "Seism 2018", organizat în octombrie. Exerciţiul de protecţie civilă cu cea mai mare amploare din ultimii ani de pe plan european a dat prilejul autorităţilor să-şi testeze viteza de reacţie şi capacitatea de a interveni şi de a coopera în cazul unui cutremur puternic. Alegerea n-a fost întâmplatoare: alături de Spania, Italia sau Grecia, România e considerată una dintre ţările membre ale Uniunii cele mai vulnerabile la seisme. 

În ultimele două secole, aici au avut loc şapte cutremure de peste 7 pe scara Richter. În simulările din octombrie au fost antrenate, timp de cinci zile, toate structurile responsabile în cazul producerii unui seism major, de magnitudine 7,5, urmat de replici, ce ar produce victime multiple şi ar afecta, în primul rând, Bucureştiul. Salvatorii au fost puşi în faţa unor situaţii-limită, cu mii de decese, răniţi şi persoane rămase fără adăpost. Preşedintele Klaus Iohannis a decretat instituirea stării de urgenţă. În bazele sale, Armata a instalat spitale militare mobile, iar pe stadioanele din oraş şi din aşezările-satelit au fost amenajate tabere de sinistraţi. Din Israel, Italia şi Norvegia au fost aduse spitale mobile de ultimă generaţie, inclusiv cu dotări de terapie intensivă, iar din Austria şi Ungaria au venit ambulanţe. Rezultatele exerciţiului au fost analizate şi de către experţii din structurile de specialitate ale Uniunii Europene şi NATO.