Soria Sortan, noul coordonator-adjunct al LSRS Germania

Soria Sortan are 25 de ani şi este noul coordonator-adjunct al Ligii Studenţilor Români din Străinătate, filiala Germania. S-a născut în oraşul Brad din judeţul Hunedoara şi a absolvit Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti. Spune că încă din perioada liceului şi-a dorit să plece în străinătate, iar în 2019 ajuns în Germania pentru cursuri de master în geofizică la Facultatea de Fizică a Karlsruhe Institute of Technology din landul Baden-Wurttemberg. Spune că modul ei de-a fi a ajutat-o să depăşească greutăţile inerente relocării peste hotare.

„Cumva mă identific cu cultura şi valorile lor. Sunt o persoană destul de organizată şi asta m-a ajutat foarte mult. Un lucru care m-a făcut să văd că există totuşi greutăţi: poate limba, puţin. La început nu ştiam limba germană deloc - făcusem limbile franceză şi engleză în România, dar am fost determinată să învâţ limba germană şi imediat ce am ajuns în Germania am şi început cursurile de limbă şi acum totul e mult mai uşor.”

În 2020, primul an al pandemiei şi al lockdown-urilor, Sonia şi-a dorit să interacţioneze mai mult cu studenţii români şi să facă voluntariat. Cum timpul i-a permis s-a înscris în filiala Germania a LSRS al cărei membru este din primăvara acestui an. Activitatea şi-a început-o prin actualizarea Ghidului Studentului Român în Germania, o sursă importantă de informaţii pentru tinerii care ajung pentru prima oara în spaţiul german. În august a devenit coordonator-adjunct şi şi-a stabilit câteva obiective.

„Îmi doresc ca LSRS Germania să devină mai cunoscută, să ştie mult mai multă lume despre noi pentru că asociaţia nu are o imagine atât de deschisă în afară. Apoi să cooptăm mai mulţi tineri din Germania în asociaţie, îmi doresc să facem poate mai multe team building-uri sau proiecte faţă în faţă. Cel mai important proiect pentru noi, la care lucrăm acum, este Caravana de toamnă. LSRS Germania împreună cu LSRS Austria vom comunica liceelor germane din România şi elevilor din România care vor să vină în Germania cum să facă acest lucru, cum îi putem ajuta, de ce informaţii au nevoie pentru a se înscrie, cum să-şi găsească cazare în Germania. Evenimentul va avea loc, probabil, în decembrie. Lucrăm acum din greu să-l punem pe picioare. Va fi online, cel mai probabil, şi sperăm să ajutăm cât mai mulţi elevi din România să-şi urmeze visul german dacă pot să spun aşa.”

Sonia îşi doreşte din ce în ce mai mult să rămână în cercetare şi să urmeze un program de doctorat în domeniul ştiinţelor pământului în Germania sau într-una din ţările din spaţiul german, precum Elveţia, Austria sau Olanda. Spune că i-ar plăcea să se întoarcă în ţară după finalizarea studiilor, dar consideră că, cel puţin momentan, România nu are ce să-i ofere. La fel ca mulţi alţi tineri români plecaţi la studii peste hoatre, Sonia mărturiseşte că pentru a se întoarce acasă cu inima deschisă vrea o Românie în care valoarea să fie recunoscută, apreciată. Este conştinetă că schimbarea nu va veni peste noapte şi îşi doreşte să contribuie la această transformare.

„Mi-aş dori să mai rămân în vestul Europei o perioadă, să am un parcurs profesional destul de variat şi da, la un moment dat, mi-ar plăcea să ajung înapoi în România pentru a profesa sau pentru a-mi deschide un ONG în domeniul turismului sau în domeniul educaţiei, încă mă gândesc. Domeniul meu oricum nu este unul foarte reprezentativ pentru că e un domeniul foarte restrâns şi nu există foarte multe oportunităţi de muncă. Cam singurele domenii în care pot lucra în geofizică ar fi partea de oil and gas (petrol şi gaze – n.r.), poate la universitate, dar singura facultate de profil este la Bucureşti, deci nu există multe posibilităţi, poate arheologie sau studii ale apelor freatice, dar nu e vorba despre asta. Cred că nu ne apreciem îndeajuns valorile. Am multe exemple, atât personale cât şi conexe, care mi-au demonstrat că acest lucru nu se întâmplă încă în România. E dificil pentru că, cu sufletul, chair am vrea să ne întoarcem în România. Familiile noastre sunt acolo, prietenii noştrii sunt acolo, natura extraordinară, dar trebuie să-mi şi exercit profesia acolo pentru a putea trăi şi acolo ceva începe să scârţâie. Sper că într-un viitor destul de apropiat lucrurile se vor schimba şi chiar mi-ar plăcea să fac parte din schimbarea asta.”