Creată pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de Uniunea Sovietică, în 1940, în urma unui ultimatum, Republica Moldova continuă să ocupe un loc special pe agenda Bucureştiului.
Când, pe 27 august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic de la Moscova, Chişinăul şi-a proclamat independenţa, România a fost prima ţară din lume care, în aceeaşi zi, a recunoscut statalitatea noului său vecin. Apoi, vreme de aproape trei decenii a fost, politic, diplomatic, financiar, cel mai energic şi consecvent susţinător al suveranităţii şi integrităţii acestuia, precum şi al aspiraţiilor sale de integrare europeană. Acolo trăiesc trei milioane de vorbitori de română, iar un milion dintre aceştia sunt şi cetăţeni români. Bucureştiul a fost, în mod firesc, îngrijorat de blocajul politic de luna aceasta, de la Chişinău, unde două guverne paralele îşi revendicau legitimitatea şi se acuzau reciproc de uzurparea puterii. Toată lumea, în România, s-a felicitat pentru deznodământul paşnic al crizei.
Miercuri, Parlamentul bicameral de la Bucureşti a adoptat, în sedinţa comună în plen, o declaraţie în care îşi exprimă susţinerea pentru guvernul legitim al Republicii Moldova, constituit conform votului de încredere acordat pe 8 iunie. Cu 270 de voturi pentru, trei împotrivă şi 16 abţineri, senatorii si deputaţii români solicită Guvernului de la Bucureşti să continue implementarea Parteneriatului Strategic bilateral cu statul vecin.
Preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat, Cristian Dumitrescu: "Îndeamnă partidele şi forţele politice de la Chişinău aflate la guvernare sau în opoziţie la colaborare parlamentară şi politică, în conformitate cu regulile de bază ale democraţiei. Reiterează şi întăreşte sprijinul permanent al României faţă de aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi aşteaptă un angajament ferm din partea guvernului pentru continuarea parcursului european, prin implementarea reformelor structurale profunde în măsură să consolideze şi să dezvolte construcţia democratică de la Chişinău şi să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană."
Tot miercuri, preşedintele Klaus Iohannis a avut convorbiri telefonice cu premierul şi viceprim-ministrul Republicii Moldova, pro-europenii Maia Sandu şi Andrei Năstase, precum şi cu omologul său socialist filorus, Igor Dodon. Discuţiile au avut loc după ce, la summitul comunitar de săptămâna trecută, la iniţiativa preşedintelui Iohannis, liderii europeni au salutat transferul paşnic de putere de la Chişinău şi au agreat consolidarea sprijinului UE pentru Republica Moldova pe baza unor măsuri concrete. Premierul Sandu a decis, de altfel, ca prima sa vizită externă să aibă loc la Bucureşti, pe 2 iulie, deşi anterior anunţase că va merge prima oară la Bruxelles.
Comentatorii remarcă faptul că însuşi preşedintele Dodon şi-a depăşit prejudecăţile, deopotrivă politice şi geopolitice, şi şi-a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul acordat pentru dezvoltarea republicii sale, precum şidorinţa de a continua Parteneriatul Strategic bilateral cu România, care e şi principalul partener comercial al Chişinăului.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved