După ultima ședință de Guvern, executivul anunță noi măsuri de sprijin pentru economia românească.
Guvernul de la București a adoptat, joi, o ordonanţă de urgenţă care vine în ajutorul companiilor aflate în dificultate în această perioadă. Actul normativ prevede două scheme de ajutor pentru întreprinderile mici și mijlocii privind asigurarea capitalului de lucru sau a celui pentru investiţii. Guvernul pune la dispoziţia IMM-urilor 15 miliarde de lei (peste 3 miliarde de euro).
Au fost adoptate şi normele metodologice pentru aplicarea ordonanţei de urgenţă care suspendă plata ratelor bancare pentru români în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu susține că România are cele mai bune condiţii dintre toate ţările care au luat decizia amânării ratelor. Potrivit oficialului, impactul acestei decizii asupra Produsului Intern Brut este estimat la 3%.
La rândul său, premierul Ludovic Orban a vorbit despre impactul pandemiei de coronavirus asupra economiei, care deja ar fi ajuns la 30%, ceea ce înseamnă că între 800.000 şi 1 milion de persoane se vor afla în şomaj tehnic. Şeful guvernului a menţionat că nu este adeptul unor măsuri de austeritate şi nici de plafonare a preţurilor.
Ludovic Orban: "Peste 30% din economie este afectată, existând un risc clar de reducere a creşterii economice, a veniturilor la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale, inclusiv la bugetul de şomaj. Măsurile de austeritate nu numai că nu au oferit o soluţie la ultima criză, ci dimpotrivă, au întârziat revenirea economică şi poate chiar au mărit dimensiunea crizei. Trebuie menţinută o putere de cumpărare a populaţiei, să existe o cerere care să fie asigurată."
Printre măsurile ce ar trebui luate în contextul pandemiei de COVID-19, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, amintește de renunţarea la cheltuieli ce pot fi amânate, absorbţia la maximum a fondurilor UE, precum şi utilizarea de împrumuturi pe termen lung de la instituții financiare internaționale, care să sprijine investiţiile și activitatea economică.
Într-un articol, Daniel Dăianu arată că mărirea deficitului bugetar trebuie să fie strict legată de lupta contra COVID-19, şomaj şi sprijin pentru unele activităţi economice. El precizează că Banca Centrală poate ajuta ungerea circuitelor financiare interne şi poate relaxa condiţiile monetare (prin rata de politică monetară şi gestionarea lichidităţii), dar nu poate injecta lichidităţi. Acesta afirmă că după ce va trece pandemia, trebuie gândită o strategie care să mărească robusteţea economiei, să îi asigure rădăcini interne trainice în sectoare de bază, în industrie şi agricultură, 'care să formeze un buget public robust, cu venituri fiscale adecvate, care să asigure bunuri publice esenţiale, să permită o finanţare corespunzătoare a sănătăţii şi educaţiei'.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved