Surprizele alegerilor din România

Doar în aparență fără legătură între ele, trei ar fi surprizele alegerilor parlamentare abia încheiate în România: absenteismul-record, demisia, a doua zi după scrutin, a premierului țării, precum și intrarea în Legislativ a unei noi și foarte puțin cunoscute formațiuni politice. 

Pe larg, singura mare certitudine în seara zilei de 6 decembrie, la închiderea secțiilor, era că doar circa 32% dintre românii cu drept de vot se prezentaseră la urne. A fost cea mai mică prezență a cetățenilor României din ultimii 30 de ani. A fost și cea mai redusă participare la un scrutin din Uniunea Europeană. De ce, cu alte cuvinte, 68% din electorat a preferat să stea acasă și ce au dorit absenții să transmită prin tăcerea lor aproape asurzitoare? Sigur, au fost indiferenții. Au fost și persoanele care s-au temut să nu se infecteze cu noul coronavirus, în plină epidemie ce încă seceră vieți în România. Dar au fost, în egală măsură, foarte mulți pe care - spun ei - nici unul din actualii politicieni nu îi mai reprezintă, care vor fapte, nu vorbe, acțiuni concrete, nu doar sterile confruntări verbale pe micile ecrane. 

"Este foarte clar că sunt mulţi români care fie nu au primit suficiente informaţii despre aceste alegeri, fie sunt, pur şi simplu, nemulţumiţi de mine, de partide, de întreaga clasă politică sau de anumite măsuri care au fost luate" - a recunoscut însuși președintele țării, Klaus Iohannis. 

La numai o oră după această declarație, premierul Ludovic Orban, al cărui Partid Național Liberal a pierdut alegerile la circa 5 procente sub social-democrații din opoziție, dar care dorește să coaguleze o majoritate de centru-dreapta care să dea următorul Executiv, și-a anunțat demisia. Gestul-surpriză a fost salutat de cei care au văzut în el o asumare a eșecului în alegeri, dar a fost criticat drept iresponsabil de alții. 

Or, în tot acest iureș politic și pe acest fond de nemulțumire socială s-a născut acum aproximativ un an și a crescut, până la a obține în jur de 9% din voturile exprimate la parlamentarele de duminică, Alianța pentru Unirea Românilor, formațiune pe care nici presa nu a băgat-o prea tare în seamă. Până pe 6 decembrie! 

Catalogată de unii drept naționalistă, de alții chiar de extremă-dreaptă, AUR spune că jumătate din națiunea română se află peste granițele actuale ale țării și că, de la an la an, România se depopulează, pe fondul scăderii, de la un scrutin electoral la altul, a încrederii oamenilor în cei care ar trebui să le reprezinte interesele. Familia, naţiunea, credinţa creştină şi libertatea - sunt valorile pe care declară că le promovează AUR.