Teatrul Naţional "Mihai Eminescu" din Chişinău a organizat, între 19 şi 27 ianuarie 2017, un nou turneu în România, în cadrul proiectului "Teatru românesc la Bucureşti, Iaşi şi Chişinău".
Teatrul Naţional "Mihai Eminescu" din Chişinău a organizat, între 19 şi 27 ianuarie 2017, un nou turneu în România, în cadrul proiectului "Teatru românesc la Bucureşti, Iaşi şi Chişinău". Este vorba despre un proiect început la iniţiativa teatrului din Republica Moldova, care, în 2014, a deschis cu spectacolele sale stagiunea Naţionalului bucureştean. O săptămână mai târziu, TNB mergea la Chişinău pentru a prezenta, la rândul său, o săptămână de teatru românesc.
Acest schimb de turnee a devenit tradiţie şi normalitate, spune actorul şi regizorul Petru Hadârcă, directorul Teatrului Naţional "Mihai Eminescu": "S-a bucurat şi continuă să se bucure de succes. Spectatorii aşteaptă, atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti. Noi venim de obicei în săptămâna când se sărbătoreşte Unirea Principatelor Române, la Bucureşti şi la Iaşi. Iar în săptămâna Unirii Basarabiei cu ţara, la 27 martie, vin Teatrul Naţional din Bucureşti şi Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi la Chişinău. Teatrul nu are nevoie de frontiere. E teatrul românesc Bucureşti - Iaşi - Chişinău. Se joacă în limba română. Vorba lui Nichita Stănescu, "patria noastră este limba română"
Teatrul Naţional "Mihai Eminescu" din Chişinău a prezentat la Bucureşti şi Iaşi trei spectacole de succes, dintre cele mai recente producţii: "În ochii tăi fermecători", în regia lui Alexandru Vasilache, o dramatizare după nuvelele lui Gib Mihăescu (1894 - 1935), scriitor român care a fost într-o perioadă membru al comitetul artistic al Teatrului Naţional din Chişinău. Celelalte două premiere aduse în turneu în România au fost "Aveţi ceva de declarat?", de Georges Feydeau, în regia lui Petru Hadârcă şi "Casa Mare" de Ion Druţă, în regia lui Alexandru Cozub.
Actorii Teatrului Naţional din Chişinău joacă numai în limba română, iar repertoriul are la bază piese din dramaturgia universală. Directorul Petru Hadârcă: "În primul rând, încercăm să abordăm teme legate de noi - de Chişinău, de Basarabia. Fiind teatru naţional, 80 la sută sunt piese din dramaturgia naţională. Încercăm să fim aproape de gustul tuturor categoriilor de spectatori. Avem şi un spectacol realizat de tinerii actori ai teatrului, pe o temă dură, dramatică din istoria neamului, după mărturiile adunate de Alexei Vakulovski - "Copiii foametei". Un spectacol în care este vorba despre foametea din '46 - '47, din vremea comuniştilor, când şi-au pierdut viaţa cam 500 de mii de basarabeni. Sigur că e dureros. Şi mă uit la public. Sunt spectatori care au trecut prin acea experienţă. Erau copii atunci. Şi vin cu interes la acest spectacol. E un exerciţiu de memorie. Am cuvinte de laudă pentru spectatorii de la Chişinău. Avem un public deosebit, pe care îl iubim, aşa cum ne iubeşte şi el pe noi. În societate sunt alţi actori, care ne-au furat pâinea şi se dau în spectacol pe la televiziuni, pe la tribuna Parlamentului. Şi râdeam cu actorii că ei joacă teatru, în timp ce noi, pe scenă, e important să nu jucăm teatru, să fim naturali".
În timpul turneului de la Bucureşti, Petru Hadârcă a susţinut şi conferinţa "Documentele - o putere imbatabilă în faţa speculaţiilor istorice (Teatrul Naţional din Chişinău - edificarea unei instituţii de cultură românească în temeiul actului Unirii de la 1918)". În cadrul conferinţei au fost lansate şi două volume care conţin documente din istoria teatrului din Chişinău, adunate de la Arhiva Naţională din Bucureşti şi Biblioteca Academiei Române. Este vorba despre "Geneza Teatrului Naţional din Chişinău: 1818-1960" de Iurie Colesnic şi "O cronică a Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău: 1918-1930", îngrijit de regizorul şi actorul Petru Hadârcă, directorul general al Teatrului Naţional "Mihai Eminescu". Petru Hadârcă: "De fiecare dată când mă gândesc la acele acte, mă cuprinde bucuria unui copil, pentru că am descoperit în arhivă actul creării Teatrului Naţional, din octombrie 1921, cu foaia de antet a teatrului şi cu ştampila Teatrul Naţional din Chişinău. E ceva nemapomenit! Pentru că, în perioada sovietică, istoricii spuneau că clădirea teatrului ar fi fost construită în 1953 - 1954 de către doi arhitecţi sovietici. Ori, actele pe care le-am găsit vorbesc despre o cu totul altă istorie. În 1930, teatrul era deja ridicat, proiectat asemenea Ateneului de la Bucureşti. Se vorbeşte despre cu totul alte succese pe care le-a avut teatrul în perioada interbelică, despre anumite lucruri care erau teme tabu până în 1990. Şi chiar şi după 1990. Şi acum, după ce au apărut aceste cărţi, o anumită presă a început deja să atace, să combată din punctul lor de vedere, pentru că mai sunt repetenţi la memorie, repetenţi la istorie... Ceea ce am adunat în aceste cărţi mă face să spun cu mândrie şi cu bucurie că Teatrul Naţional a avut o istorie foarte frumoasă. E pentru prima dată, anul acesta, când am spus a câta stagiune este, pentru că nu se ştia până acum. Pentru prima dată, am anunţat a 95-a stagiune".
Teatrul "Mihai Eminescu" din Chişinău îşi prezintă spectacolele în două săli: Sala Mare, cu 400 de locuri, şi Sala Studio, cu 100 de locuri. Deşi este teatru naţional, doar 80 la sută din buget este subvenţie de la stat, restul banilor provenind din vânzarea biletelor şi finanţare privată.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved