Tradiţional, sărbătorile creştine s-au suprapus adesea peste sărbători arhaice. Astfel, Lasata secului, pentru intrarea în Postul paştelui, este marcată în unele comunităţi de sărbători populare, în care iertarea e numai un aspect.
Tradiţional, sărbătorile creştine s-au suprapus adesea peste sărbători arhaice. Astfel, Lasata secului, pentru intrarea în Postul paştelui, este marcată în unele comunităţi de sărbători populare, în care iertarea e numai un aspect.
Aproape de Bucureşti, la Brăneşti, se sărbătoreşte tradiţional "Ziua cucilor", o tradiţie străveche, care se practică dintotdeauna, dar care a avut de suferit din pricna modernizării comunei, mai întâi, după cum ne-a spus Marius Ovidiu Sebe, profesor de geografie la Brăneşti şi conducătorul Asociaţiei culturale Brăneşti:
"În 2013 am creat un parteneriat între instituţiile importante din localitate, pentru salvarea tradiţiei, concret prin implicarea unităţilor de învăţământ şi pregătirea de grupuri de "cuci", în spiritul tradiţiei şi organizarea unui festival la care să participe aceste grupuri, resuscitând tradiţia care se degrada de la an la an şi era pe cale de dispariţie. Iată că anul acesta, pandemia, care ne afectează pe toţi, a lovit crunt şi asupra acestei tradiţii, care se desfăşura an de an. Anul trecut s-a desfăşurat cumva la limită, a vut loc pe data de 2 martie, cu puţin timp înainte de închiderea localităţii şi a întregii ţări.
Nu ne-a fost uşor, pentru că începuse deja să crească numărul de cazuri, dar până la urmă s-au primit toate aprobările pentru a organiza acest festival. Au fost inclusiv invitaţi din străinătate şi putem spune că ne-am bucurat de o ediţie extraordinară. Anul acesta, ca urmare a restricţiilor, aproape că nu s-a mai ţinut. Practic, pe străzile Brăneştiului, în ziua de luni, prima zi după Lasata secului (zi ce marchează pentru creştinii ortodocşi întreruperea mancatului de carne şi apoi brânză şi ouă, înaintea Postului Paştelui), aşa cum se ţinea tradiţia, străzile practic au fost pustii, cu excepţia câtorva cuci, cât să îi numeri pe degete, din cadrul unui grup de promovare a tradiţiei, un Grup al cucilor tradiţional, au mărşăluit totuşi prin centrul satului, cu toate măsurile de distanţare, punând mască, peste mască şi au reuşit să desfăşoare ritualul. Anul trecut erau sute de cuci pe străzile satului."
Sărbătoarea de anul acesta a fost un bun prilej de a dezbate pe marginea tradiţiei, în mediul online, aşa că profitând de ocazie a fost organizat un simpozion devenit şi el tradiţional, ne-a mai spus Marius Ovidiu Sebe, care ne-a descris şi tradiţia: "Cucii sunt tineri însurăţei, care se costumează în haine femeieşti, se prind la mijloc cu o centură de clopoţei, aciuoaie, le spunem noi, care fac zgomot când ţopăie, pun o mască pe faţă, basma pe cap, în mână cu un pămătuf, un băţ care are o sfoară şi o opincă în capăt şi aleargă, ţopăie, pe arterele principale ale satului, alungând spiritele rele, bătând cu palma pe umeri pe toţi cei întâlniţi, pentru a avea sănătate tot anul. Obiceiul se integrează în cadrul mai multor tradiţii care au loc la noi în preajma Lăsatului de sec, este vorba de obiceiul Urăliei, iertăciunea şi ziua cucilor fiind tradiţii străvechi, ancestrale, care aveau legătură cu trecerea la anul nou vegetal."
La Enisala, o altă sărbătoare, de această dată a ruşilor lipoveni, a marcat începutul Postului. Ruşii lipoveni din comunele Sarichioi şi Jurilovca au sărbătorit, lângă cetatea Enisala, printr-un spectacol folcloric, Ziua iertării, ultima din Masleniţa, săptămâna laptelui şi brânzei care anunţă intrarea în postul Paştelui. Ne-a spus mai multe Cătălin Ţibuleac, preşedintele Asociaţiei de management a destinaţiei turistice Delta Dunării:
"Această primă sărbătorare, în parteneriat, primăria Sarichioi şi primăria Jurilovca, a fost grevată de aceste măsuri de siguranţă sanitară. Chiar şi aşa, sărbătoarea, Ziua Iertării, a fost un motiv de bucurie, un motiv de reîntâlnire a celor două mari comunităţi ruso-lipoveneşti din Delta Dunării. Practic, cele două ansambluri reprezentative din cele două comune, s-au întâlnit sub cetate, la Enisala, pentru a sărbători Masleniţa şi a marca terminarea iernii şi intrarea în primăvară. De obicei această sărbătoare mai este numită Sărbătoarea clătitelor, clătitelor cu brânză, produs gastronomic specific acestei sărbători.
Practic, în fiecare an, ruşii lipoveni sărbătoresc trecerea iernii şi intrarea în primăvară şi, la fel, sărbătoresc ultima zi înainte de intrarea în Postul Paştelui, Masleniţa. Sărbătoarea, practic, reprezintă o iertare faţă de cei cărora le-ai greşit sau nu şi este un motiv de bucurie şi este un motiv de cântec, de sărbătoare, de întâlnire a familiilor. Este o tradiţie de sute de ani, pe care ruşii-lipoveni o păstrează cu sfinţenie. Costumele tradiţionale ale ruşilor lipoveni sunt pline de culoare, acele rochii înflorate şi tunicile şi costumele bărbaţilor sunt fantastice, iar melodiile sunt specifice ruşilor-lipoveni."
Cele 14 minorităţi care reprezintă acest conglomerat al Deltei Dunării sunt toate axate pe menţinerea tradiţiilor, după cum a precizat Cătălin Ţibuleac, preşedintele Asociaţiei de management a destinaţiei turistice Delta Dunării, şi a adăugat: "Anul acesta, condiţiile de siguranţă sanitară şi de prevenire ne-au impus restricţii majore, astfel că întâlnirea celor două grupuri tradiţionale, din Sarichioi şi din Jurilovca s-a făcut cu filmare online, tocmai pentru a nu atrage o masă de spectatori. Sperăm ca la anul, această sărbătoare să o organizăm mult mai amplu, în context post-pandemic şi care să ne permită să prezentăm tuturor celor care doresc să fie prezenţi, dar şi celor care vor fi online, această sărbătoare şi tradiţie superbă. Îi invităm pe toţi cei care vor să petreacă în mod frumos trecerea în primăvară şi este un moment bun de a da start sezonului turistic şi îi invităm pe toţi cei care iubesc natura şi iubesc Delta Dunării să vină să ne viziteze."
Nu putem decât să ne bucurăm de orice formă de normalitate ce aminteşte de viaţă aşa cum o ştiam înainte de pandemie!
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved