Tranziţia Verde

Schimbările climatice și degradarea mediului fiind o amenințare existențială pentru Uniunea Europeană și pentru întreaga lume,  a fost lansat Pactul verde european, noua strategie pentru creștere economică a Europei, care va transforma Uniunea într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Pactul verde european are ca scop atingerea neutralității climatice a Europei până în anul 2050, stimularea economiei cu ajutorul tehnologiei verzi, asigurarea de activități durabile în industrie și transport și reducerea poluării. Cetăţenii din statele membre trebuie să realizeze că numai transformând provocările legate de schimbările climatice și de mediu în oportunități vom realiza o tranziție justă și incluzivă pentru toți.

În cadrul Planului de redresare și reziliență al României (PNRR), ca răspuns la nevoia urgentă de a promova o redresare puternică și de a pregăti România pentru viitor, 41% din finanţarea planului va sprijini tranziția verde.

Aflat la Bucureşti cu ocazia Conferinţei organizate la un an de PNRR, Eric von Breska, Director SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul Secretariatul General al Comisiei Europene), negociator-șef RO PNRR, a declarat: 

"Ceea ce am realizat este că Traniţia energetică sau Tranziţia Verde este, clar un subiect central în planul de redresare al României, aşa că ceea ce voi face acum, pe scurt, este să conturez puţin care sunt măsurile pe care le avem în vedere şi apoi voi spune câteva cuvinte despre RePower EU. În privinţa măsurilor energetice, sunt necesare investiţii care să susţină reforme, tranziţia energetică fiind foarte importantă. Pentru noi, la Comisie, este foarte important să ne asigurăm că toată lumea conştientizează cheia, care este tranziţia energetică şi decarbonizarea sectorului energetic. Cosiderăm acesta un deziderat posibil de atins. Ca să vă dau doar două exemple cu privire la ce este prevăzut în plan, este o dezafectarea capacităţii de ardere cu cărbune de 3,7 GW până în 2026, şi ne referim la întreaga capacitate pe care România o are. Asta e de aşteptat să se întâmple în câţiva ani. Iar un alt aspect, dacă ne respectăm planul, este ca până la 50 KW să fie obţinuţi din energii regenerabile, în aceeaşi perioadă, adică până în 2026. Avem desigur de făcut investiţii în capacitatea de extracţie, în stocarea energiei şi obţinerea hidrogenului verde şi a măsurilor privind eficienţa."

În domeniul politicilor climatice și de mediu, România se confruntă cu provocări legate de emisiile de gaze cu efect de seră care vor crește, potrivit estimărilor. Acest lucru ar putea pune în pericol atingerea obiectivelor energetice și climatice pentru 2030 și 2050. În plus, deși economia circulară a României are potențial, este deosebit de necesar să se îmbunătățească infrastructura și să se sporească investițiile în infrastructura de apă, de gestionare a deșeurilor, de tratare a apelor uzate și de evitare a poluării aerului.

Planul sprijină tranziția verde prin investiții în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a liniilor de cale ferată electrificate sau cu emisii zero și a materialului rulant (3,9 miliarde EUR). În plus, 1,8 miliarde EUR vor fi investite în sprijinirea mobilității urbane prin intermediul infrastructurii pentru un transport urban ecologic și mai sigur. O serie de reforme și investiții în valoare de 855 de milioane EUR vor sprijini producția de energie curată prin eliminarea treptată a producției de cărbune și lignit și prin utilizarea pe scară mai largă a surselor regenerabile de energie și a hidrogenului. În plus, se vor investi 2,7 miliarde EUR pentru renovarea eficientă din punct de vedere energetic și renovarea seismică a clădirilor. Măsurile de protecție a biodiversității și a mediului includ împădurirea, reîmpădurirea și crearea de pepiniere forestiere, precum și alte măsuri privind biodiversitatea pentru reconstrucție ecologică și protecția speciilor, cu investiții în valoare de 1,1 miliarde EUR.