În vestul Carpaţilor Meridionali, în Munţii Ţarcu, există o zonă potrivită pentru resălbăticirea zimbrilor, specie care a dipărut de mai bine de 200 de ani.
În vestul Carpaţilor Meridionali, în Munţii Ţarcu, există o zonă potrivită pentru resălbăticirea zimbrilor, specie care a dipărut de mai bine de 200 de ani. În acele vremuri zimbrii inspirau forţă şi independenţă. Erau atât de numeroşi şi de apreciaţi încât au ajuns simbol al Moldovei.
În urmă cu trei ani, WWF România şi Rewilding Europe au demarat un proiect de repopulare a Carpaţilor cu această specie emblematică. În prezent, la baza Munţilor Ţarcu se află 10 zimbri într-o zonă special amenajată pentru aclimatizare, aduşi din toată Europa, iar 20 de zimbri trăiesc în libertate deplină prin munţi şi colinele din zonă. În comuna Armeniş, unde se află ţarcurile de zimbri, localnicii au înfiinţat Asociaţia Măgura Zimbrilor şi au început să le ofere vizitatorilor pachete turistice care includ tururi ghidate în sălbăticie, cu scopul de a observa zimbrii în libertate. Oana Mondoc, manager al proiectului, vine cu detalii: "Observarea zimbrilor se face în sălbăticie, adică însoţiţi de rangerii sau ghizii nostru sprecializaţi care merg în căutarea la pândă a zimbrilor. Există o experinţă în spatele acestui tip de căutare, zimbrii au colare GPS, deci sunt monitorizaţi prin satelit şi se poate identifica uşor locul unde se găsesc. Se caută urmele zimbrilor, deci turistul nu vine să-i privească doar o clipă, să le facă o poză şi apoi să plece. El vine pentru cel puţin 4-5 ore de urmărit drumul acestora prin zona sa naturală, timp în care se pot observa multe alte elemente ce ţin de o profundă înţelege a naturii. Se pot observa alte specii de plante... deci este o experienţă de cunoaştere, de educaţie şi de învăţare".
Recent, în comuna Armeniş s-a înfiinţat şi un Centru de vizitare unde turiştii pot afla informaţii despre zimbri. Au fost colectate date de pe teren pentru ca vizitatorii să poată afla prin intermediul tehnologiei cum trăiesc animalele. Imaginile apar în momentul în care unul dintre zimbrii trece pe langă o cameră de supraveghere montată în mijlocul naturii. Centrul - un fel de poartă de intrare în lumea zimbrilor - le oferă vizitatorilor nu doar jocuri interactive educative şi holograme care înfăţişează zimbrii în mediul lor natural, ci şi produse locale realizate de săteni, care pot fi cumpărate de la meşterii din zonă. Oana Mondoc: "Am creat o serie de instalaţii şi fiecare spune o parte din povestea activităţii nostre de monitorizare. Avem o hologramă care reproduce comportamentul zimbrului în mediul său natural şi cum decurge o zi obişnuită din viaţa acestui animal. Apoi avem un joc interactiv despre lanţuri trofice, în care vizitatorul reconstituie lanţul trofic cu imagini de pe camerele capcană pe care noi le avem amplasate în zonă. Apoi, ce-a de a treia instalaţie este una mecanică care reproduce impactul zimbrului în ecosistem. Ce se întimplă atunci când zimbrul străbate anumite tipuri de habitate, ce specii apar sau beneficiază de prezenţa zimbrului".
Cătunul Plopu care aparţine comunei Armeniş are multe şălaşe abandonate. Ele urmează să fie restaurate pentru cazarea turiştilor în cadrul unui proiect iniţiat şi derulat de Primăria localităţii împreună cu WWF România. Oana Mondoc are detalii: " Am observat că aceste zone, extraordinar de pitoreşti, au nişte aşezări care nu au mai fost folosite de zeci de ani. E vorba de locuinţele de vară ale sătenilor unde îşi creşteau animalele.. Când urci acolo sus, în satul Plopu, ai o privelişte extraordinară !...Deci împreună cu autorităţile locale am stabilit că ar fi o zonă ideală pentru turişti şi vrem să reconstruim un sat de vacanţă. Vrem să restaurăm nişte sălaşe de piatră şi să amenajăm anumite funcţiuni în jurul lor, astfel încât turistul să fie cât mai aproape de natură. Pe lângă restaurarea propriu-zisă, ne dorim să implicăm localnicii în activităţi de cunoaştere a meşteşugurilor traditionale: coacerea pâinii, culesul fructelor, ture de descoperire şi înţelegere a naturii, tehnici de supravieţurire în natură."
Aşadar, pădurile din zona Banatului sunt din nou pline cu zimbri. Uriaşii Europei dau viaţă satului bănăţean prin dezvoltarea agroturismului. Turiştii au ocazia să cunoască îndeletnicile oamenilor din zonă, bunătăţile locale şi produsele lor mesteşugăreşti. Oana Mondoc ne prezintă şi alte oferte turistice ale zonei: "Vizita la zimbri implică câteva ore bune de căutat şi urmărit urmele acestora. Vizita se încheie cu un picnic tradiţional care este servit de o familie locală. Nu este o vizita scurtă, nu potem organiza o vizită instant. Vizitele se organizează cu rezervare înainte. Au fost turişti din Germania, Belgia, Serbia, Elveţia, turişti români. Pe lângă vizite la zimbri, avem un program de 3-4 zile care implică observarea urşilor într-o zonă învecinată. Este vorba de aria protejată Rusca, unde avem un parteneriat cu Ocolul Silvic Teregova, care a amenajat observatoare şi, cu ghizi specializaţi, organizează aceste observări ale urşilor. Se pot face apoi plimbări pe niste poteci unde, în anumite perioade ale anului, pot fi observate caprele negre. Pe lângă acestea, oferim o seară în nişte corturi de tip safari cu un grad sporit de confort, amplasate în sălbăticie, fix în inima naturii unde poţi să auzi sunete fantastice noaptea când dormi, poţi privi apusul, răsăritul. Toate acestea pot fi rezervate prin intermediul nostru. Se pot adăuga şi nişte ture foto cu fotografi profesionişti. Deci este o experienţă turistică în tihnă, de apreciere şi înţelegere a naturii. Grupurile de turişti nu trebuie să depăşească patru oameni".
Zimbrul este cel mai mare mamifer din Europa, ajungând să cântărească până la 1.000 de kilograme şi să aibă o înălţime chiar şi peste 1,9 metri. În trecut, el era prezent pe tot continentul, cu excepţia unor zone din Spania, Italia şi nordul Scandinaviei. Acum doar peste 3 mii de exemplare se mai găsesc în libertate şi semilibertate în toată lumea. România e una din cele 9 ţări europene cu zimbri care trăiesc în sălbăticie.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved