Ambalajele de alimente, capacele, pungile din plastic, paiele, PET-urile și ustensilele de unică folosință sunt printre cele mai poluante articole de plastic regăsite în natură. Uniunea Europeană are o strategie de eliminare a acestora.
Uniunea Europeana declara război ambalajelor din plastic, ca parte a unui plan mai amplu de curățare a mediului european, încercând să se asigure că orice astfel de ambalaj va fi reutilizabil sau reciclabil până în 2030. Nicolae Ștefănuță, europarlamentar al României, din partea USR Plus.
"Sunt convins că oamenii știu deja la nivel intuitiv: plasticul ne inundă. Plasticul e produs în Europa de două ori mai mult decât în 1964. Practic, în 50 de ani, ne-am umplut de plastic. Plasticul este peste tot, în orice fel de produs, în orice materie comercializată și o bună parte din acest plastic nu e reciclată și ajunge în râurile, în oceanele, în mările, în pădurile noastre. Prin urmare, avem nevoie de o strategie. UE a venit cu o directivă pentru limitarea plasticului de unică folosință în 2018 ca parte a acestei strategii, fiindcă poluăm, iar plasticul nu se descompune. Rămâne în natură mult timp."
Această directivă trebuie implementată la nivel național și ea prevede mai multe categorii de produse pentru care obligațiile sunt diferite, spune europarlamentarul Nicolae Ștefănuță: "Există, de exemplu, o categorie de produse la care directiva se poate implementa ușor: bețigașele de urechi, paie, tacâmurile, farfuriile de plastic. Acestea trebuie scoase de pe piață până la finalul anului 2021. O altă categorie este cea pentru care avem puține alternative disponibile: ambalaje și pachete pentru produse din supermarket sau pahare pentru băuturi. Astfel, statele membre, inclusiv România, trebuie să aibă un obiectiv ambițios în privința reducerii până în 2026. O a treia categorie ar fi produsele care sunt deja acoperite de o legislație europeană, cum sunt ambalajele cu o capacitate de până la trei litri, unde obligația e de o reducere cu 50% până în 2025. În fine, mai există obligația pentru sticlele de plastic și pentru așa-numitele PET-uri. Trebuie să reducem plasticul din ele, să folosim material reciclabil, iar capacele și dopurile să fie atașate de recipient, fiindcă acestea se pierd și, astfel, crește masa de plastic din natură. Cumva, în funcție de specificitatea produsului există obligații diferite."
Din păcate, România se situează la o margine inferioară: "În toată Europa, 30% din deșeurile de plastic sunt reciclate și colectate, 25 de milioane de tone de deșeuri din plastic. Însă România e mult mai jos la nivelul colectării. Este sub 10%. Suntem mult în urma statelor membre. Pentru mine, ca europarlamentar e o mare prioritate sistemul de colectare. În România, nu e coerent. Fiecare oraș face ce poate. Oamenii, pe bună dreptate, spun: "Eu aș recicla, dar nu am unde trimite deșeurile." Una dintre propunerile la care lucrez e ca fondurile de coeziune să poată fi utilizate pentru o mai bună folosire a acestor bani în vederea reciclării. Nu vreau să se creeze impresia că Uniunea Europeană ne obligă la tot felul de noi reglementări și la restrângeri ale modului nostru de viață, dar cred că o simțim și noi. În fiecare primăvară, după ce trece iarna, vedem la marginea pădurilor și a râurilor nenumărate deșeuri de plastic și ne dăm seama că ne omorâm singuri natura. Este bunul cel mai de preț al României. Trebuie să ne corectăm cu toții și prin comportamentul de consumator, dar și prin ajutorul financiar al UE, fiindcă singuri nu ne descurcăm."
În Europa, recuperarea energiei este cea mai folosită modalitate de a elimina deșeurile din plastic, urmată de depozitarea la gropile de gunoi. Ratele reciclării variază foarte mult în funcție de țară.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved