Cel mai mare laser din lume, aflat în construcţie pe platforma Măgurele de lângă Bucureşti, trebuie să fie gata până în 2019 şi se aşteaptă să aducă mari beneficii în domenii precum medicină, farmacie, astrofizică sau fizică nucleară
Cel mai mare laser din lume, aflat în construcţie pe platforma Măgurele de lângă Bucureşti, trebuie să fie gata până în 2019 şi se aşteaptă să aducă mari beneficii în domenii precum medicină, farmacie, astrofizică sau fizică nucleară. 310 milioane de euro au fost puşi în joc pentru acest proiect aşteptat cu mare interes de Uniunea Europeană, dar şi de restul lumii, de unde provin cercetătorii care vor lucra pe platformă. 50 de oameni de ştiinţă au fost cooptaţi până în prezent din România şi din străinătate pentru a lucra la acest proiect.
"Acesta este unul dintre proiectele care îmi definesc strategia ştiinţelor deschise către lume. Mi-am început cariera ca inginer, deci acest proiect este ca o muzică pentru urechile mele", a declarat comisarul european pentru Cercetare, Ştiinţă şi Inovare, Carlos Moedas, care a vizitat recent ansamblul de la Măgurele. Important este ca informaţiile să ajungă la oameni în cea mai simplă formă şi să îi ajute, a mai spus comisarul, vorbind de o înlănţuire de descoperiri ştiinţifice - "Câţi ne mai aducem aminte că decoperirea antimaterie a condus la diagnosticarea cancerului sau că avem astăzi GPS-uri în buzunare, pentru că Einstein a conceput în 1915, Teoria relativităţii."
Carlos Moedas a pledat pentru o mai bună promovare a proiectului celui mai puternic laser din lume, pe care îl consideră un liant între ştiinţe şi un magnet pentru cercetători: "Cred că este un început foarte bun pentru că este un proiect unic în Europa. Este un proiect pentru Europa şi îl consider unul dintre cele mai importante pe care le avem pe continent. Este şi o ocazie pentru Europa de a se poziţiona drept o platformă pentru ştiinţă. Proiectul ELI va conecta ştiinţa cu preocupările de zi cu zi ale oamenilor. Trebuie să vorbim mai mult de el în Europa şi în lume şi să atragem cât mai mulţi oameni care să facă experimente şi să arătăm cât este de important să facem vizibilă lumea invizibilă."
Complexul de la Măgurele va găzdui partea de fizică nucleară a proiectului ELI. Partea din România va completa celelalte două componente: de ştiinţă a fasciculelor cu energie înaltă, realizată la Praga, şi de ştiinţă a laserilor la nivel de atosecunde, adică de durate extrem de scurte, care va fi gazduită în Ungaria, la Szeged. Complexul din România se va ocupa de cercetarea fundamentală în domeniul fasciculelor ultraintense de radiaţii vizibile, partea de laser şi radiaţii invizibile gama. Puterea laserelor va fi impresionantă - 10 milioane de miliarde de waţi fiecare sau puterea echivalentă a 100.000 de miliarde de becuri de 100W.
"Dacă pulsul laser de o asemenea putere ar dura o secundă, ar fi necesară toată energia electrică produsă în lume timp de aproape două săptămâni pentru a-l alimenta. Înseamnă de peste 1000 de ori mai mult decât puterea instalată a tuturor centralelor electrice din lume, dar datorită faptului că durata pulsului laser este extem de scurtă (de ordinul zecilor de femtosecunde, adică milionimi de miliardime de secundă), consumul mediu de energie în timpul funcţionării este unul rezonabil.", explică specialiştii.
Proiectul de la Măgurele reprezintă un exemplu din punct de vedere ştiinţific şi financiar - consideră, pe de altă parte, directorul Institutului de Fizică Atomică de pe această platformă, Nicolae Zamfir: "Este ca un proiect simbol pentru Comisia Europeană, e prima infrastructură mare de cercetare finanţată din fonduri de dezvoltare regională. Este unul din proiectele europene cele mai apreciate la nivelul Bruxelles-ului."
Prezent la o întâlnire consacrată dezvoltării acestui proiect, premierul Dacian Cioloş a apreciat că este nevoie de implicarea autorităţilor locale şi a mediului de afaceri pentru a putea beneficia de toate avantajele pe care laserul de la Măgurele le poate genera: "Acest proiect de cercetare poate să genereze şi dezvoltare tehnologică, poate să genereze acolo dezvoltarea sistemului de învăţământ universitar, un campus universitar, implantarea unor start-up-uri, întreprinderi mici şi mijlocii din diferite domenii, care vor folosi tehnologia şi facilităţile acestui laser. Există deja un studiu arhitectural de urbanism pentru dezvoltarea zonei respective. Avem acum şi un studiu al potenţialului de dezvoltare economică şi socială în regiunea respectivă, obiectivul fiind ca în câteva luni, până la mijlocul lui decembrie, am putea avea un concept de guvernanţă al acestui proiect de dezvoltare teritorială."
Peste şase sute de milioane de euro anual şi în jur de şapte mii de locuri de muncă ar putea genera, la nivel local, investiţia în laserul de la Măgurele, potrivit premierului. În România ne dorim să mergem dincolo de cercetare şi chiar şi dincolo de cercetare aplicată, folosind acest laser ca o sursă a dezvoltării locale, spune Dacian Cioloş. Un exemplu în acest sens este chiar concursul de proiecte urbanistice, prin care se doreşte reconstrucţia oraşului Măgurele, în jurul marelui laser. Patru studente din Bucureşti la Arhitectură au câştigat premiul întâi cu proiectul Sun Valley, cu străzi, pieţe, parcuri şi echilibru restabilit între tehnologie, transport public şi clădiri de birouri.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved