În România, un nou gazoduct va face legătura între resursele exploatate în Marea Neagră şi Europa Centrală.
Societatea Naţională de Transport al Gazelor Naturale Transgaz a semnat contractul de execuţie a lucrărilor pentru un nou gazoduct, Tuzla-Podişor, cu societatea Kalyon Insaat, din Turcia. Conform unui comunicat remis Bursei de Valori Bucureşti, proiectul, în valoare de aproximativ 500 milioane euro, constă în construirea unei conducte de transport gaze naturale în lungime de 308,3 km, care va face legătura între resursele exploatate în perimetrul Neptun Deep, din Marea Neagră, şi aşa-numitul coridor BRUA, ce leagă patru state membre ale Uniunii Europene: Bulgaria, România, Ungaria şi Austria.
Directorul general al Transgaz, Ion Sterian a declarat că, după gazoductele BRUA şi Ungheni-Chişinău, dintre România şi Republica Moldova, Tuzla-Podişor este cel mai important proiect de infrastructură gazieră pe care-l construieşte firma condusă de el. E, spune Sterian, un proiect strategic, vital pentru securitatea energetică şi inclus, de altfel, pe lista de proiecte de interes comun ale Uniunii Europene. Acesta va traversa judeţele Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, din sudul ţării, şi potrivit Transgaz, va contribui la asigurarea necesarului de consum de gaze naturale pentru economie şi populaţie, la crearea premiselor pentru stimularea investiţiilor private în zonă, la alimentarea localităţilor din zona proiectului, respectiv a unui număr de circa 185 de mii de locuitori şi a peste 500 de instituţii publice (şcoli, primării, dispensare, cămine culturale, cabinete medicale, etc).
Noul vicepremier în Guvernul de la Bucureşti Marian Neacşu spune că viitorul gazoduct va putea transporta şi cele 15 miliarde de metri cubi de gaze naturale care vor ajunge în ţară din zona Mării Caspice, prin terminalele aflate în Turcia şi Grecia.
Aceste conexiuni, completează directorul Sterian, vor permite României să devină un important hub regional în anul 2027.
România, afirmă şi noul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, este o ţară cu resurse semnificative de gaze naturale, un punct strategic de tranzit şi un important jucător regional, putând contribui, graţie infrastructurii operaţionale de transport pe care o are, la o securitate regională consolidată.
Declaraţiile politicienilor sunt confirmate şi de statisticile seci. Importurile de gaze făcute de România în primele patru luni ale anului au scăzut cu 45,6% faţă de acelaşi interval din 2022 - arată datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică. A crescut, în schimb, producţia internă, cu aproape şapte procente faţă de perioada similară a anului trecut. Comisia naţională de strategie şi prognoză a estimat pentru 2023 o producţie de gaze în creştere cu două procente şi o scădere a importurilor cu 6,2% pe an.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved