Un nou guvern la Chişinău

Departe de a fi vreo campioană a stabilităţii politice, Republica Moldova a ajuns la al şaiprezecelea premier în 32 de ani de independenţă, cea ce înseamnă o medie de doi ani pentru un şef de guvern. Declaraţi de dreapta sau nominal de stânga, filo-ruşi sau pro-occidentali, primii miniştri de la Chişinău n-au marcat durabil istoria republicii. 

Joi, a venit rândul fostului ministru de Interne şi consilier prezidenţial pentru securitate Dorin Recean să preia şefia Executivului, devenită vacantă după demisia, săptămâna trecută, a Nataliei Gavriliţa. Aceasta conducea Executivul de pe 6 august 2021, după ce partidul prezidențial Acțiune și Solidaritate (PAS) își adjudecase categoric alegerile parlamentare anticipate, obţinând 63 din cele 101 mandate de deputat. Odată cu anunțul demisiei, Gavrilița a declarat că republica intră într-o nouă etapă, în care prioritară va fi securitatea. Tot cu voturile PAS a fost instalat şi Guvernul Recean, a cărui componenţă diferă foarte puţin de echipa Gavriliţa. 

Corespondenţii Radio România la Chişinău notează că a fost schimbată conducerea a numai patru ministere. Se va schimba, probabil stilul de guvernare, de la prestaţia mai degrabă blândă şi lentă a Nataliei Gavriliţă la o politică energică şi de mână forte, aşa cum e perceput Recean în spaţiul public.

Analiştii politici de la Chişinău scriu că, dincolo de declaraţii, există indicii că adevăratele cauze ale schimbării de premier țin de lentoarea reformelor operate de Gavriliţa și de tensiunile interne din cadrul Puterii.

"Programul de guvernare are la bază viziunea de dezvoltare a preşedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, şi a Partidului Acţiune şi Solidaritate, cu modificări la realitatea actuală. Astăzi ne confruntăm cu probleme precum inflaţia ridicată, războiul din Ucraina vecină, creşterea preţurilor la energie" - a spus Recean, în discursul adresat deputaţilor la învestire. 

Noul premier a mai promis că va îmbunătăţi eficienţa şi "va aduce ordinea" în instituţiile publice, va simplifica accesul cercurilor de afaceri la resursele financiare şi a subliniat necesitatea unei lupte mai eficiente împotriva corupţiei. Alte priorităţi ale noului guvern sunt integrarea în Uniunea Europeană şi dezvoltarea economică. În privinţa politicii externe, noul premier îşi propune să se concentreze pe îndeplinirea cerinţelor Bruxellesului, înaintate Chişinăului după ce a primit, anul trecut, statutul de candidat la aderarea la Uniune. 

O atenţie deosebită, scriu agenţiile internaţionale de ştiri, se acordă şi relaţiilor cu România vecină, care ar trebui să fie "strategice" şi "privilegiate". Se subliniază, de asemenea, necesitatea aprofundării relaţiilor cu Statele Unite şi cu alţi donatori occidentali, al căror sprijin e vital pentru unul dintre cele mai paupere state din Europa.