Tribunalul pentru Minori și Familie din Brașov a fost înființat în 2004. A fost primul de acest gen din România.
Tribunalul pentru Minori și Familie din Brașov a fost înființat în 2004. A fost primul de acest gen din România. Se dorea un proiect-pilot care, până în 2007, să fie replicat dacă nu în toată țara, măcar în orașele importante. Doar că, în 2022, Tribunalul pentru Minori și Familie de la Brașov rămâne, în continuare, singurul de acest fel din țară specializat pe soluţionarea cauzelor civile şi penale în care sunt implicaţi copii.
În răstimpul de când există, au fost voci care au pledat pentru desființarea instanței brașovene, pe motiv că activitatea ei ar fi ʺnejustificatăʺ. În sprijinul ideii au fost aduse argumente de natură pecuniară - Tribunalul pentru Minori şi Familie ar avea un volum de activitate prea mai mic raportat la resursele umane și materiale necesare funcționării sale. Într-o discuție publică recentă găzduită de PressHub.ro, actuala președintă a Tribunalului, judecătoarea Gabriela Chihaia, contra-argumentează.
În primul rând, la Tribunalul pentru Minori și Familie din Brașov a fost amenajată o cameră specială pentru ascultarea copiilor. Prin grija unei asociaţii - "Femeile se implică" - și prin sponsorizări și donații, minorii pot fi audiaţi pentru diversele cauze în care sunt implicaţi într-un mediu mult mai prietenos, cu mobilier şi design interior colorate şi relaxante. Copiii pot trece prin traume cu urmări pe termen lung în viaţa lor, astfel că un mediu în care să se simtă relaxaţi este extrem de important atunci când sunt ascultaţi de instanţele de judecată. Judecătoarea Gabriela Chihaia:
ʺÎntr-un mediu diferit de sala de judecată, care este un mediu auster, sec, unde există o anumită procedură care trebuie urmată la nivel de ceremonie - cu ridicarea în picioare în momentul în care intră instanța, cu ocazia apelului părților, cu inculpatul cu care poate fi privat de libertate, să fie arestat preventiv sau poate fi sub o măsură ca arestul la domiciliu sau controlul judiciar sau chiar liber și să fie prezent în sala de judecată, cu familia sau prietenii inculpatului care pot fi prezenți, uneori, chiar în sala de judecată, dacă este ședință publică sau dacă este, cum se întâmplă de cele mai multe ori când avem o persoană vătămată victimă minoră, ședința nepublică să fie în afara sălii de judecată, pe holurile instanței sau în curtea instanței - sigur că minorul confruntat, chiar și numai la nivel vizual, cu aceste persoane, nu face decât să suporte o traumă în plus celei care oricum există odată implicat într-o procedură judiciară. Și atunci, aceste camere speciale îi conferă posibilitatea de a se dezvălui mult mai ușor în fața instanței de judecată. Am avut minori care s-au jucat întâi, care, deși la început mai stresați și mai încordați, apoi s-au relaxat și au povestit mult mai ușor decât, cu siguranță, ar fi făcut-o într-o sală de judecată.ʺ
Un al doilea argument în favoarea înființării, în România, a mai multor tribunale pentru minori și familie este că numărul de cazuri care îi implică pe copii e în creștere. În instanța specializată de la Brașov, ele sunt preluate și soluționate cu celeritate, în comparație cu un tribunal generalist. Din nou, președinta Tribunalului brașovean, Gabriela Chihaia:
ʺCred că acest număr de cazuri a crescut și se află pe o ușoară pantă crescătoare raportat la nivelul cel puțin al Tribunalului pentru Minori și Familie. Eu am venit la această instanță începând cu 1 ianuarie 2019 și pot spune că am observat că numărul de dosare în care sunt implicate persoane vătămate minore, victime ale infracțiunilor sexuale - cred că acestea sunt cele mai des întâlnite - a crescut. Nu este o creștere exponențială, însă, în permanență, noi avem astfel de dosare. Având această specializare, ne putem organiza mai bine pe astfel de dosare. Spre exemplu, pe un trafic de minori, care este un dosar care vine la noi în primă instanță sau un dosar care are ca obiect săvârșirea unei infracțiuni de omor sau de tentativă de omor comisă de un minor sau asupra unui minor, le preluăm cu celeritate, dar această celeritate ține de normele de procedură penală, pentru că, în același timp, trebuie să respectăm termenele prevăzute de legislație, trebuie să respectăm drepturile la apărare, să oferim posibilitatea tuturor părților să își exercite în mod real astfel de drepturi. Dar, dincolo de termene, stăm foarte bine la timpul de soluționare a dosarelor.ʺ
În fine, dat fiind specificul activității Tribunalului pentru Minori și Familie, angajații acestuia au devenit specialiști în materia minorilor, atât în cauze civile, cât și penale. Gabriela Chihaia: ʺUn tribunal obișnuit soluționează aceste dosare de minori și familie alături de celelalte dosare din materiile civil, respectiv penal. Or, judecând în mai multe materii, este evident că judecătorul nu se poate specializa pe fiecare din aceste materii, în condițiile în care fiecare reclamă o specificitate anume. De aceea, ținând cont că, în permanență, s-a tot insistat, în decursul anilor, pe specializarea judecătorilor, o astfel de instanță specializată nu poate să fie decât un plus pentru organizarea instanțelor din țara noastră, pentru judecători și, implicit, pentru societatea căreia ne adresăm.ʺ
Deși abandonat, deci, din fașă, proiectul înființării în România de tribunale specializate în problematica copiilor și a familiei continuă să fie în atenție, prin nevoia ca minorilor să le fie respectate drepturile, în conformitate inclusiv cu legislația și recomandările internaționale. Existența doar a unei singure astfel de instanțe este, pentru mulți, o eroare.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved