Comisia Europeană apreciază că România a progresat suficient pentru ca evoluţiile din Justiţie să nu mai fie monitorizate printr-un mecanism special.
Admisă în Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007, România a rămas, până azi, un potenţial membru cu probleme al structurilor comunitare. Partenerii de la Bruxelles au suspectat mereu guvernările succesive de la Bucureşti, indiferent de ideologia lor declarată şi de personajele, longevive sau efemere, care le conduceau, că încearcă să ocolească principiile statului de drept, să-şi subordoneze magistraţii şi să stopeze lupta anticorupţie. Instituirea, încă din momentul aderării, a aşa-numitului Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV), a fost o pârghie prin care europenii au putut monitoriza reformele în domeniul justiţiei româneşti.
După aproape 16 ani, Comisia Europeană apreciază că progresele realizate sunt suficiente pentru renunţarea la MCV. În privinţa celor trei legi promulgate recent de preşedintele Klaus Iohannis - a statutului judecătorilor şi procurorilor, a organizării judiciare şi, respectiv, a Consiliului Superior al Magistraturii - Executivul comunitar consideră că avizul emis, în procedură de urgenţă, de Comisia de la Veneţia arată că, în ansamblu, lucrurile par să se îndrepte în direcţia corectă.
Elementele pozitive sunt legate, printre altele, de numirea în funcţie a procurorilor de rang înalt, de garanţiile oferite împotriva amestecului politic în activitatea DNA sau de limitarea clară a competenţelor procurorului general în ceea ce priveşte DNA şi DIICOT (parchetul antimafia). Comisia anunţă că va continua să urmărească îndeaproape procesul de revizuire a Codului Penal şi a celui de Procedură Penală, dar notează că, până acum, au fost înregistrate progrese. Văzută de la Bruxelles, Agenţia Naţională de Integritate continuă să dea dovadă de eficienţă. Tot de acolo, se remarcă rezultate pozitive şi ceea ce priveşte investigarea şi sancţionarea corupţiei la nivel înalt.
Una peste alta, Comisia consideră că, pe viitor, România trebuie să fie vizată de acelaşi mecanism care se aplică tuturor statelor membre şi care leagă acordarea banilor europeni de respectarea statului de drept. Procedural, evaluarea Comisiei e doar o etapă. Decizia finală privind încetarea monitorizări justiţiei din România depinde de avizul Consiliului, din care fac parte cele 27 de state membre, şi de cel al Parlamentului European.
Pentru moment, totuşi, clasa politică de la Bucureşti a jubilat. România, susţine, preşedintele Iohannis, a demonstrat voinţă politică şi, mai ales, o puternică susţinere a cetăţenilor pentru a corecta orice deviere de la un parcurs democratic şi pentru a relua rapid reformele. Autorităţile de la Bucureşti rămân ferm ancorate în viziunea proeuropeană, bazată pe unitate, democraţie şi stat de drept -afirmă şi şeful liberal al guvernului de coaliţie PSD-PNL- UDMR, Nicolae Ciucă. "Regimul Iohannis nu scapă de monitorizare europeană" - crede, însă, din opoziţie, liderul USR, Cătălin Drulă, care aminteşte că evoluţiile din ţară vor fi evaluate prin mecanismul general, aplicabil tuturor statelor membre ale Uniunii.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved