"Veşnicia s-a născut la sat" spunea Lucian Blaga (filozof, poet, dramaturg, născut la 9 mai 1895 şi trecut în nefiinţă la 6 mai 1961).
"Veşnicia s-a născut la sat" spunea Lucian Blaga (filozof, poet, dramaturg, născut la 9 mai 1895 şi trecut în nefiinţă la 6 mai 1961). La sfârşit de februarie, s-a desfăşurat festivitatea de desemnare a "satelor culturale ale României", la Muzeul satului Dimitrie Gusti, din Bucureşti. Reprezentanţii satelor care şi-au depus candidatura pentru obţinerea acestui titlu, s-au prezentat cu mult entuziasm, aducând cu ei mostre reprezentative pentru cultura şi specificul zonei lor.
Fie că vorbim despre săteni care valorifică bogăţiile de floră spontană ale zonei lor, fie că vorbim de păstrători ai unor obiceiuri strămoşeşti, fie că ne referim la comune care încearcă să valorifice mai bine experienţa celor vârstnici, propunându-şi să creeze muzee vii de tradiţie populară românească în zona lor, toţi cei prezenţi sunt oameni mândri să joace un rol în comunitatea sătească din care fac parte.
Reprezentanţi din 25 de comune şi-au susţinut, la Muzeul Naţional al Satului, candidatura. În faţa juriului, primarii comunelor au vorbit despre tradiţia culturală şi istorică a comunelor, despre investiţiile în infrastructură şi despre evenimentele organizate. Săteni de toate vârstele, îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale, au fost prezenţi la eveniment, iar o parte dintre comune au pregătit şi standuri cu produse reprezentative.
Comuna Drăguş din judeţul Braşov a obţinut cel mai mare punctaj în cadrul celei de a treia ediţii a competiţiei Satele Culturale ale României. "Sper ca, în continuare, comuna Drăguş să fie păstrător de tradiţie şi păstrător de port", a declarat atunci Gheorghe Sucaciu, primarul din Drăguş. Următoarele localităţi clasate au fost Sângeorgiu de Mureş (Mureş) şi Ciocăneşti (Suceava), aceasta din urmă fiind şi câştigătoarea ediţiei din 2014.
La standul comunei Ciocăneşti, ne-a întâmpinat zâmbitoare, Marilena Niculiţă, directorul Muzeului naţional al ouălor încondeiatedin Comuna muzeu Ciocăneşti, Bucovina: "Suntem atât de bucuroşi că sunt apreciate toate evenimentele culturale care au loc la noi. Festivalul naţional al ouălor încondeiate va fi anul acesta la a 13-a ediţie şi Festivalul naţional al păstrăvului. În concurs ne-am prezentat cu 11 evenimente culturale: Măsura oilor, pe 29 mai, când se urcă vitele la munte, mai avem un festival "Incursiune în rezervaţia de rododendroni, de pe muntele Suhard", mai avem hramul schitului Sf. Apostoli Petru şi Pavel, după care va urma "Săptămâna plutăritului". Este săptămâna dinaintea Festivalului păstrăvului, ţinând cont că la noi turiştii au posibilitatea de a face o plimbare cu plutele pe Bistriţa".
Alte comune care au obţinut, în acest an, titlul de sat cultural sunt: Miroslava (Iaşi), Vorona (Botoşani), Siseşti (Mehedinţi), Şiria (Arad), Tulgheş (Harghita), Vadu Crişului (Bihor), Izvoarele (Prahova), Jidvei (Alba), Cândeşti (Dâmboviţa), Băcia (Hunedoara), Horia (Constanţa), Bonţida (Cluj), Ruginoasa (Iaşi), Dudeştii Noi (Timiş), Corneşti (Cluj), Costeşti (Vâlcea), Văcăreni (Tulcea), Prundeni (Vâlcea), Arcani (Gorj).
De la Vorona, am vorbit cu Ştefan Aurel, profesor de română şi primar al comunei: "Avem o comună cu tradiţii deosebit de frumoase, de variate şi bineînţeles că datoria noastră este să le păstrăm, să le valorificăm şi să le transmitem generaţiilor viitoare. De aceea noi avem implicaţi în manifestările culturale copiii, învăţătorii. Avem câteva evenimente deosebite, de mare amploare: ziua de hram a mănăstirii Vorona, pe 8 septembrie, când după sărbătoare, se păstrează tradiţia horei populare, organizată în curtea mănăstirii. În timpul industrializării, când se pierdea tradiţia horei, un voronean a avut o idee, şi a preluat această tradiţie în Festivalul cântecului, dansului, portului popular Serbările pădurii. Este la a 42-a ediţie. Noi i-am adăugat de-a lungul anilor şi o componentă de meşteşuguri populare şi vin meşteri din toată ţara."
Şi comuna Costeşti, din judeţul Vâlcea are cu ce se mândri, ne-a spus Mihaela Sidea Măgureanu, bibliotecară la Biblioteca publică gen. Nicolae Ciobanu, de aici: "Avem Muzeul Trovanţilor, avem Cheile Bistriţei şi ale Costeştiului, avem Parcul naţional Buila Vânturariţa. Există în Costeşti secţie de artă a Muzeului judeţean Vâlcea, secţia de artă Gheorghe D Anghel, unde sunt expuse lucrări donate de un fiu al satului, există mănăstirile, mănăstirea Bistriţa. Consider că avem cu ce ne mândri, pentru că în Costeşti se întâmplă lucruri foarte frumoase, avem multe evenimente şi de tradiţie şi noi pe care le facem. Întâlnirea la obârşie, La Izvoare, întâlnirea fiilor satului, sărbătoare la care de fiecare dată aniversăm un fiu al satului care a făcut ceva pentru comună. L-am sărbătorit în anii care au trecut pe Aurelian Sacerdoţeanu, care a fost istoric, arhivist şi director al Arhivelor Naţionale. Avem un actor, pe Vasile Niţulescu, care este cunoscut din filme în special în rolul lui boier Murguleţ, din Viaţa la ţară. Şi acum urmează să sărbătorim un alt fiu al satului, pe gen. Nicolae Ciobanu, care a donat bibliotecii noastre un număr de aproape 10 mii de volume, din colecţia personală. Avem un ansamblu de dansuri şi obiceiuri, "Domniţele din Costeşti", care are o vechime de peste 30 de ani şi încă mai avem în componenţa ansamblului din vechile domniţe. Şi acum avem şi micuţele domniţe."
Valorificând tradiţiile aceste sate dovedesc că şi astăzi veşnicia tot la sat poate fi atinsă.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved