Viitorul cărbunelui în producția europeană de energie

Cărbunele asigură încă o bună parte din producţia de energie la nivelul Uniunii Europene. Cum însă viitorul energiei în comunitatea europeană este strâns legat de obiectivele de mediu ambiţioase ale Uniunii, se urmăreşte trecerea cât mai rapidă şi mai sustenabilă către surse regenerabile de energie. Cât va mai conta însă, în viitor, cărbunele în producţia europeană de energie? 

Ne răspunde Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic şi Social European şi, totodată, secretar general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, organizaţie cu o puternică prezenţă în minerit şi energie. 

"Prin Acordul de la Paris, din 12 decembrie 2015, Uniunea Europeană se angajează să reducă drastic emisiile de carbon. S-a stabilit în felul acesta ca,  până în 2030, emisiile de carbon să fie reduse cu 40 la sută, iar până în 2050, Ununea Europeană este foarte ambiţioasă şi doreşte să le reducă până aproape de zero. Pe de altă parte, un sfert din energia electrică produsă în Uniunea Europeană vine din cărbune. Aşa cum este formulată ambiţia europeană, se pare că nu se dă nicio şansă cărbunelui. Dar, pe de altă parte, Polonia a spus că nu poate să renunţe la cărbune până în 2050. Germania are un moratoriu până în 2030, dar unele centrale termice sunt pe cale de a fi închise până în 2022. Spania a închis deja minele de cărbune, Bulgaria nici măcar nu vrea să ia în discuţie tema... 

În Grecia s-a făcut iniţial un anunţ din partea premierului că vor închide până în 2030, dar se pare că au revenit între timp şi vor încerca să găsească soluţii alternative. Trebuie să luăm în considerare toate aceste aspecte. Noi avem încă nişte rezerve în România, care pot fi utilizate. Dacă sistemul nostru energetic va renunţa la cărbune, la combustibilii fosili, sepune întrebarea: <<ce vom pune în loc?>>. Soluţia reală ar fi să găsim tehnologii care să poată înlocui aşa-zisele <<tehnologii murdare>>, dar este puţin probabil ca acest lucru să se întâmple într-o perioadă foarte scurtă de timp".

Renunţarea la cărbune are însă şi serioase implicaţii de ordin social, după cum ne spune Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic şi Social European, secretar general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian. 

"În 11 state membre, cărbunele asigură 230 de mii de locuri de muncă în industria minieră şi energetică. Vorbim de aproximativ un milion de persoane care vor fi direct afectate. Această politică ambiţioasă privind protecţia mediului şi schimbările climatice trebuie să fie corelată cu măsurile de protecţie socială, cu investiţiile în regiunile miniere afectate, cu măsuri active pentru educarea şi formarea celor care sunt in pericol de a-şi pierde locurile de muncă".