Aflat la prima vizită la Bruxelles după instalare, premierul român, Mihai Tudose, a avut o agendă bogată. Şi ca interlocutori, şi ca teme abordate.
Deloc întâmplător, prima deplasare externă a proaspătului premier al Guvernului de stânga de la Bucureşti, Mihai Tudose, a fost la Bruxelles. După instabilitatea politică internă ce a precedat instalarea Cabinetului său, Tudose a dat asigurări, în discuţiile pe care le-a avut cu responsabilii europeni, că România rămâne un partener serios, ce-şi va respecta cu stricteţe angajamentele asumate. În întâlnirile avute cu preşedinţii Consiliului şi Comisiei Europene, Donald Tusk şi, respectiv, Jean-Claude Junker, cu şeful Parlamentului European, Antonio Tajani, şi cu responsabilul pentru Politică Regională din Executivul comunitar, Corina Creţu, au fost discutate numeroase subiecte - de la evoluţiile economice şi intrarea în Spaţiul Schengen, până la parcursul justiţiei şi absorbţia fondurilor europene. Pe cea din urmă temă, una sensibilă, fiindcă încă de la aderarea la UE, în 2007, România nu a excelat la acest capitol, premierul Tudose a declarat că: "O veste bună este că s-a reuşit ca, săptămâna aceasta, să se deblocheze 600 de milioane de euro, prin acele celebre autorităţi de management, care încep să fie validate. E un prim semn bun".
Tot în privinţa fondurilor comunitare, premierul îşi doreşte o cooperare mai adâncă între miniştrii săi şi oficialii europeni. Tocmai de aceea, a spus el: "Cel puţin o dată pe lună, toţi miniştrii implicaţi în proiecte europene vor veni la Bruxelles, vor vorbi cu comisarii, vom avea contacte regulate la nivel de Consiliu şi Comisie, pentru ca ceea ce facem noi, România, să nu mai ajungă la Bruxelles distorsionat, să nu mai existe deosebiri majore între realitate şi percepţie". În plan economic, el a declarat că nu va fi depaşită limita de 3% din PIB a deficitului bugetar şi că Guvernul nu va introduce controversatul impozit pe cifra de afaceri.
Despre aderarea României la Spaţiul Schengen, premierul a afirmat că, tehnic, este posibilă, doar că trebuie rezolvată problema politică şi cea economică. "Pe tema Schengen, au fost şi interlocutorii de acord că, din punct de vedere tehnic, lucrurile sunt aproape gata, dacă nu gata complet, fiind mai mult o problemă politică şi de concurenţă, pentru că lucrurile s-au dus pe zona economică mai mult. Dar avem încredere că vom depăşi şi acest moment". Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), prin care Bruxellesul monitorizează, încă de la aderarea la UE, traseul justiţiei, a fost o altă temă cu greutate pe agenda discuţiilor. Preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, a declarat cu Mecanismul trebuie suspendat până în 2019, când România va asigura preşedinţia UE, daca justiţia îşi va mentine actualul curs. La rându-i, premierul a dat asigurări că Executivul său nu va adopta măsuri care să nu fie discutate cu societatea civilă, dezbătute în Parlament şi cunoscute de partenerii europeni, în paralel cu respectarea deciziilor Curţii Constituţionale de la Bucureşti.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved