Zimbrii din Munții Făgăraș

Mai poate fi întâlnit destul de rar în rezervații și doar în câteva locuri în sălbăticie. Unul dintre acestea este, de curând, arealul Munților Făgăraș, din centrul României, unde Fundația Conservation Carpathia derulează un program de reintroducere în natură a acestor maiestuoase ierbivore, cândva un simbol al țării noastre. Cunoscut de români mai mult din basme și povești istorice, zimbrul păstrează în mentalul public un aer de legendă, fiind foarte îndrăgit. Dar nu doar din nostalgie sau doar pentru frumusețe sunt reintroduși zimbrii în libertate, după cum sublinia Adrian Aldea, biolog management faună la Conservation Carpathia:

"Munții Făgărașului reprezintă o zonă încă în bună parte neafectată de intervenția omului. În prezent, singurele specii care ar lipsi din mozaicul inițial ar fi zimbrul și castorul și de aici ideea reintroducerii lor, în cadrul acestui proiect "Life" care își propune crearea unei zone de sălbăticie în sud-estul Munților Făgăraș. Ne-am propus înființarea a trei zone din care să reintroducem zimbrii, până în prezent am implementat două și suntem cu a treia în curs de implementare - în care am adus deja câte un grup inițial de zimbri, iar anual pe perioada proiectului completăm cu mici grupuri de până în cinci exemplare. La finalul proiectului ne dorim să avem cel puțin 75 de zimbri în libertate. 

Zimbrul este o specie umbrelă în cadrul ecosistemului, adică prin existența lui, prin intervențiile lui în natură se crează anumite nișe în care se instalează diverse alte specii sau populații ale unor specii. Prin regimul de hrană de exemplu: consumă vegetație atât ierboasă cât și arborescentă, lăstari... Deci menține deschise pășunile și poienile care sunt un habitat cu o mare diversitate specifică. De asemenea, prin comportamentul lui de a se scălda, de a-și face scăldători în care se instalează diverse alte specii, știu eu, de batracieni, de reptile..."

Alt motiv pentru care prezența zimbrilor în locurile lor străvechi este importantă este că prin mărimea și greutatea lor (masculii pot atinge chiar și o tonă), prin distanţele pe care se deplasează, ajută la crearea de poteci pentru alte mamifere mai mici precum căprioare, bursuci sau jderi. De asemenea, prin obiceiurile sale de igienă, care includ "băile de praf" și scărpinatul pe copaci și arbuști, zimbrul colectează în blană seminţe pe care le transportă în zonele pe care le explorează, ajutând la regenerarea pajișților și a spaţiilor deschise. Așadar are un rol foarte important pentru ecosistem, dar poate ajuta și la dezvoltarea comunităților locale. 

L-am întrebat pe Andrei Aldea dacă zimbrul poate contribui la promovarea turismului și cum a procurat fundația la care lucrează exemplarele aduse în Munții Făgăraș: 

"În zonele și în țările în care reintroducerea zimbrului s-a făcut deja de mai mulți ani, turismul s-a dezvoltat foarte bine în această direcție. În special Polonia e bine cunoscută, dar și la noi - zona Neamț. La fel și în Brașov avem o rezervație cu zimbri, nu în sălbăticie, dar unde e bine promovată această idee, la Vama Buzăului. Sunt aduși din diverse locuri și centre, fie de reproducere, fie rezervații din Europa, dar și din țară. Problema costurilor este destul de variată. Depinde cum înțelege fiecare crescător să-și acopere cheltuielile. Noi avem un buget în cadrul proiectului și trebuie să ne cam încadrăm în el, dar sunt și țări sau centre care ne-au dat zimbrii gratis - deci rezonează cu ideea de reintroducere a lor în natură."

Fundația are finanțare europeană, dar folosește și fonduri proprii. În ceea ce privește interacțiunea cu oamenii, zimbrii nu prezintă un pericol iminent sau imediat, dar aceștia pot deveni agresivi când se simt amenințați. De aceea turiștii trebuie să nu se apropie de zimbri pentru a face fotografii, să nu îi hrăneasca și păstreze o distanță de cel puțin 100 m față de aceștia. 

Totodată, zimbrii pot provoca și pagube, dacă, în căutarea hranei, se apropie de sate, de terenurile agricole sau de fânețe. De aceea, zonele de reintroducere au fost alese departe de așezările omenești, pentru a evita interacțiunea. Pentru a preveni orice posibil conflict cu acest animal puternic, rangerii fundației patrulează zona și monitorizează în permanență deplasările zimbrilor, starea lor de sănătate, prezenţa și interacţiunile cu alte specii sălbatice. Rangerii intervin pentru a alungă zimbrii în cazul în care aceștia se apropie prea mult de comunitate. De asemenea, în condiții meteo extreme, rangerii pot pune hrană suplimentară în locurile des frecventate de aceste animale. Pentru a evita orice nemulțumire a localnicilor, Conservation Carpathia oferă garduri electrice pentru a fi puse la dispoziția persoanelor care au probleme cu apropierea zimbrilor. 

O surpriză extrem de plăcută s-a produs în toamna lui 2020, când în Munții Făgăraș a fost observat un prim pui de zimbru, care crește și se dezvoltă fără probleme. Nu are încă un nume și s-ar putea nici să nu aibă, pentru a i se păstra identitatea de animal sălbatic.