Bun venit la o nouă ediție a "Zilei Ascultătorului" la Radio România Internațional!
Dragi prieteni, pe 6 noiembrie 2022, în prima duminică de după ziua Radioului românesc, pe care o sărbătorim an de an la 1 noiembrie, vă aşteptăm la "Ziua Ascultătorului" la Radio România Internaţional.
2022 va rămâne în cărțile de istorie și în memoria colectivă, deopotrivă, dar nu ca anul ieșirii din pandemie, cum ne-am fi așteptat mulți dintre noi. În dimineața zilei de 24 februarie, bătrânul continent a fost zguduit de un conflict armat, după aproape 80 de ani de pace. În registrul confruntării au intrat și ample campanii de propagandă și dezinformare, menite să creeze haos și confuzie.
Războiul informațional nu este o realitate nouă, dar efectele sale au devenit mai vizibile ca oricând în contextul războiului din Ucraina, pentru că acesta a adus o adevărată explozie a știrilor false, a dezinformărilor, aruncate în spațiul public.
De aceea, în ediția de anul acesta a "Zilei Ascultătorului" la RRI v-am întrebat din ce surse vă informați cel mai mult despre războiul din Ucraina, cum reușiți să selectați știrile adevărate de cele false, dar și cât de vulnerabili vă considerați la dezinformare, dacă ați scos din lista dvs. de surse de informații sursele dovedite că propagă știri false și dezinformează, care este rolul radioului public, și, mai ales, al unui post de radio internațional, în viața dumneavoastră în această perioadă.
Vă invităm să descoperiți câteva dintre răspunsurile și opiniile ascultătorilor noștri din întreaga lume. Ele reflectă exclusiv punctul de vedere al autorilor lor și este posibil să nu coincidă cu punctul de vedere al postului.
Paul Jamet, Franţa (ascultător al emisiunilor în limba engleză și franceză)
"Propunerea voastră pentru Ziua Ascultătorului din 2022 mi-a atras cu adevărat atenția! Într-adevăr, ne întrebați despre un fenomen fascinant, cel al 'știrilor false', care a cunoscut o dezvoltare exponențială uluitoare, odată cu explozia utilizării rețelelor sociale în timpul crizei generate de Covid-19 și care continuă în prezent cu Războiul din Ucraina și consecințele sale globale. Radioul a fost și este în continuare prima mea sursă de informare: nu mă uit niciodată la televizor! Dar trebuie să adaug că lectura articolelor online a crescut constant în ultimii ani, mai ales după criza Covid.
Consultarea surselor de informare online a continuat să crească în importanță odată cu Războiul din Ucraina, fie doar și pentru a căuta informații suplimentare sau pentru a verifica ceea ce s-a auzit la radio. A te proteja de 'fake news' presupune un efort real constând nu doar în diversificarea surselor tale de informații, ci și în verificarea informațiilor. Și aici lucrurile se complică pentru că de foarte multe ori, și asta e uman, fiecare dintre noi se lasă închis în propriile convingeri! Mai mult, verificarea informațiilor este deosebit de dificilă pentru că de foarte multe ori aceeași sursă - o agenție de presă de exemplu - este preluată de multe mass-media care nu au posibilitatea de a avea propriul corespondent la fața locului.
Și pentru că o informație este multiplicată de zeci de ori nu înseamnă că este de încredere. 'Mașinăria media' este atunci percepută ca un singur întreg omogen, ceea ce o face suspectă. Mai mult, cei care au asistat la un eveniment sunt adesea cei mai critici față de mass-media care îl relatează. Din ce în ce mai mulți cetățeni se îndepărtează de mass-media, în special tinerii, pentru a apela la rețelele sociale, care sunt adevărate case de sunet pentru 'știri false'. Eu nu folosesc nicio rețea de socializare, ceea ce îmi scade vulnerabilitatea și astfel evit pierderea timpului citind minciuni!
Am apărat întotdeauna existența și importanța posturilor de radio
internaționale pentru că, repet, oferă perspective diferite asupra
evenimentelor actuale, ceea ce, în opinia mea, este esențial și ajută la o idee
mai exactă a realității.
Sunt multe alte aspecte care merită subliniate. Aș vrea însă să
menționez un concept recent, încă vag pentru unii, care a dat naștere unei noi
expresii, și anume epoca 'post-adevăr'. Această expresie a fost aleasă
'cuvântul anului 2016' de către dicționarul Oxford, care propune următoarea
definiție: 'referitor la sau care denotă circumstanțe în care faptele obiective
sunt mai puțin influente în formarea opiniei publice decât apelurile la emoție
și la credința personală'."
Guido Panebianco, Italia
"Conflictul din Ucraina, care sper să nu se 'reverse' într-un al treilea război mondial, ne tulbură psihologic viețile zi de zi. Mass-media cele mai importante din Italia, mai ales radioul public, încearcă să ne informeze zi și noapte direct din zona de conflict. Personal, sunt împotriva consultării unor surse de informare altele decât posturile publice de radio italiene și internaționale, care își îndeplinesc în mod punctual și credibil misiunea față de ascultători. În acest fel, pentru mine fake news nu există! Radio România Internaţional mă ajută foarte mult să înțeleg cum percepe poporul român războiul din Ucraina."
Teruhiko KACHI, Japonia (ascultător al emisiunilor în limba engleză)
"În ceea ce privește războiul din Ucraina, pentru mine principalele surse de informare sunt radioul si televiziunile publice, precum si websiturile acestora din țările democratice, în special din Europa, cum sunt BBC în Regatul Unit, DLF în Germania și RRI în România. Este foarte dificil sa faci diferența între fake news și știrile reale. Eu nu mă bazez pe informațiile de pe rețelele sociale, pentru că acolo este un mix. Este posibil să fie fake. Este clar că Rusia este de vină pentru acest război, dar tocmai pentru că ne aflăm în stare de război, nu am încredere în niciun fel de informație care ne parvine nu doar din Rusia, ci și din Ucraina.
Așa că, după cum spuneam mai devreme, singura soluție este să am încredere în informațiile care vin din țările democratice din Europa. Nu cred că sunt vulnerabil când este vorba despre dezinformare, dar nu pot fi sigur. Așa că încerc să nu iau de bune informațiile care vin din țările cu regimuri dictatoriale și nedemocratice. Dacă descopăr că sursa unei informații nu este de încredere, o scot de pe lista mea.Eu locuiesc în Japonia, deci este dificil să înțeleg exact acest război, ca pe ceva trăit. Posturile internaționale de radio, în special cele din Europa, îmi oferă o imagine mult mai clară a acestui război și îmi extind orizontul de gândire."
ChristerBrunstrom, Suedia (ascultător al emisiunilor în limba engleză)
"Am fost cu toții șocați de brutalitatea agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei. Mii de oameni, atât soldați, cât și civili, au fost uciși sau mutilați pe viață, iar țara a suferit distrugeri enorme. Totul seamănă cu crime de război nemaivăzute în Europa după al Doilea Război Mondial. Mass-media joacă, desigur, un rol important în a ne informa despre ceea ce se întâmplă zi de zi. Majoritatea informațiilor le primesc de la postul public suedez - Radio Sweden - și de la alte posturi de radio internaționale precum BBC, Radio France International și Radio Austria International.
Radio România Internațional este, de asemenea, o sursă de informare. Toate aceste posturi au corespondenți în Rusia și Ucraina care relatează despre evenimentele și evoluția războiului. Serviciile publice mass media menționează întotdeauna dacă veridicitatea știrilor lor a fost verificată. Dacă nu, ei anunță că a fost imposibil să se verifice veridicitatea anumitor declarații sau relatări ale evenimentelor. Adevărul este una dintre primele victime ale unui război sau conflict. Declarațiile făcute de oficialii guvernului rus pot fi respinse, deoarece aproape întotdeauna s-au dovedit a fi complet false. Liderii ruși au excelat în mințirea publicului atât în țară, cât și în străinătate.
Nu cred că sunt atât de vulnerabil la dezinformare, pentru că mă feresc de toate tipurile de rețele sociale, deoarece nu poți avea încredere în ele. În vremuri de criză, posturile de radio și TV din serviciul public sunt de o importanță capitală în furnizarea de informații corecte și de încredere și același lucru este valabil și pentru acei radiodifuzori internaționali care sunt liberi de controlul guvernamental și conduși de jurnaliști independenți. Vă doresc tuturor o Zi a ascultătorilor fericită!"
xxyy, Rusia (ascultător al emisiunilor RRI în limba ucraineană)
"Anul care se apropie de final, cu siguranță va rămâne în istorie ca anul ieșirii umanității din pandemia de Covid, dar și ca anul sângerosului conflict armat din inima Europei de Est. Cred că mai târziu, de la înălțimea vremurilor, istoricii vor lega aceste două evenimente și vor trage propriile concluzii. Într-o lume care va fi complet diferită! Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei se desfășoară pe fondul unei campanii de propagandă și dezinformare fără precedent a Rusiei. Aici, în Rusia, s-a impus ca războiul declanșat în februarie să fie numit doar 'operațiune specială, sub amenințarea cu poliția sau cu începerea urmăririi penale. De asemenea, este interzisă folosirea cuvintelor 'război' și 'pace', deoarece aceste cuvinte, din punctul lor de vedere, 'discreditează armata rusă'! Vorbesc serios, conform noilor legi, adoptate de parlamentul rus, aceasta este considerată o infracțiune, care se pedepsește cu amendă destul de mare sau chiar cu privare de libertate.
De asemenea, a fost suprimată libertatea de a-ți exprima opinia pe rețelele de socializare, sub amenințarea arestării și a pedepsei cu închisoarea. Obțin informații despre războiul din draga mea Patrie din surse sigure - posturi radio și de pe Internet, inclusiv din emisiunile și de pe site-ul Radio România Internațional. Pot distinge cu ușurință mesajele adevărate de dezinformare, așa că nu mă consider vulnerabil la dezinformare.
Pe de altă parte, mulți oameni din Rusia, și nu numai din Rusia, cred în minciuni evidente și răspândesc știri false. Acești oameni pot fi convinși că greșesc, deși nu întotdeauna, dar acest efort poate fi și periculos, pentru că li s-a inoculat convingerea absolută că doar informațiile pe care le aud și le citesc zi de zi sunt singurele adevărate. Prin urmare, sarcina mea în ceea ce-i privește este să-i avertizez cu un sfat atent cu privire la pașii pe care îi fac, care ar putea duce la moartea lor sau a rudelor lor cele mai apropiate.Da, a spune adevărul în Rusia este acum periculos. Prin urmare, încerc să susțin și oamenii care au avut curajul să spună adevărul și au suferit din această cauză."
Philippe Marsan, Franța
"În zilele noastre și în ciuda Cortinei de fier care a căzut deja de mai bine de treizeci de ani, iată că războiul face din nou ravagii, de data aceasta în Ucraina. Devenită o țară ca oricare alta, Rusia dorește să cucerească o țară independentă și suverană. Parcă am fi în războiul din Crimeea, în 1850, când țarul rus invoca aceleași motive ca și Putin. Deși lumea s-a schimbat, propaganda continuă să funcționeze, cu ajutorul calculatoarelor, tabletelor, smartphone-urilor și tuturor gadgeturilor de acest tip, care sunt conectate la lumea știrilor. Rețelele de socializare fac să circule informațiile în lumea întreagă. Vedem poze, video-uri, povești despre situații ce par credibile și oficiale. Cu un simplu clic, putem citi, vedea, analiza, studia orice situație. Suntem oare mai vulnerabili? Cu siguranță. Vigilența, spiritul critic sunt necesare, asta este de la sine înțeles. Într-o lume dată peste cap, ce rol ar putea avea radioul public sau privat? În Franța, Radio France are mai multe canale și unul dintre ele prezintă atât emisiuni de radio cât și de televiziune. Asta ne permite să obținem în foarte scurt timp, informații verificate, precise și obiective. Ei bine, Radio România Internaţional se încadrează în acest tip de media. Jurnaliștii de calitate ne oferă accesul la o informație bine prezentată și analizată, ceea ce este liniștitor pentru ascultători."
Warren Lambing, Wellsville New York, SUA
"Ascult Radio România Internațional de mulți ani. Recent, în emisiunea dumneavoastră ați întrebat ce surse folosesc pentru a mă informa despre războiul din Ucraina. Sincer, când vine vorba de relatări despre orice conflict, sunt sceptic cu privire la orice informație prezentată. Reportajele de război sunt adesea afectate de perspectiva agențiilor de presă asupra războiului. Cu toate acestea, m-am uitat întotdeauna la BBC World Service, deși nu mai difuzează pe unde scurte în America de Nord, și e un post greu de prins, aici, unde locuiesc. De la începutul conflictului, am ascultat emisiunile dumneavoastră și Radio Praga și, ocazional, Radio Slovacia. În Statele Unite există o acoperire mediatică extinsă a războiului, dar sunt mai interesat de ceea ce relatează țările vecine cu Ucraina. Ascult emisiuni pe unde scurte de peste 30 de ani, iar radiodifuzorii internaționali în limba engleză către America de Nord au dispărut. Am urmărit știrile Sky și France 24, cu atât mai mult la începutul războiului. Și mă abonez la The New York Times, care a fost principala mea sursă de informații despre războiul din Ucraina."
Ugo de Polo, Italia
"Mă simt foarte vulnerabil la dezinformare și, din păcate, destul de des nu prea se înțelege până la ce punct o știre este adevărată în totalitate, parțial sau deloc. Știrile false sunt bine construite, așa că e greu să le distingi de cele reale. De aceea, încerc să îmi diferențiez pe cât posibil sursele de informare. Ascult RAI, radioul nostru național. Vă ascult pe voi, apoi Vocea Turciei, Radio China. Ați rămas printre puținii care mai transmit emisiuni în limba italiană pe unde scurte. Cu oarecare dificultate, reușesc să ocolesc restricțiile și citesc Sputnik News. Urmăresc știrile agenției noastre de presă ANSA, AP News, Global Times, New York Times și Washington Post. Așadar, încerc să ascult toate 'clopotele' posibile. Nu urmăresc transmisii pe satelit. La sfârșit, încerc să trag propriile concluzii din materialul informativ pe care îl am la dispoziție.
În ceea ce privește posturile de radio internaționale, consider și am considerat întotdeauna că joacă un rol interesant și demn de luat în considerare. Îmi amintesc de vremurile 'Zidului': ascultam sau citeam știri internaționale aici, în Italia, iar seara îmi era greu să aleg unul dintre numeroasele posturi de radio de dincolo de Cortina de fier care transmiteau în limba italiană. Eram tânăr atunci și începeam să îmi conturez anumite idei apelând la surse diverse. Acum, datorită internetului, totul pare mai ușor. Suntem ținta tuturor tipurilor de știri, toate (inclusiv la noi) mai mult sau mai puțin voalat orientate în așa fel încât cititorul/ascultătorul să își facă o idee despre cine este 'cel bun' și cine este 'cel rău'. Din fericire, sunteți și voi: ați trecut prin tot felul de experiențe în timpul regimurilor trecute, care nu au făcut viața ușoară populației, așa că opinia voastră este întotdeauna binevenită".
Ding Lu, provincia Jiangsu, China
"RRI susține în mod constant jurnalismul echilibrat, nu înclină în mod părtinitor către vreuna dintre părți și respectă cu strictețe regulile jurnalismului internațional. Deși Romania este membră UE și NATO, nu urmează orbește pozițiile UE și NATO - această atitudine e dificilă și de apreciat. Mulțumesc pentru știrile produse de Radio România Internațional, care m-au ajutat să îmi lărgesc orizonturile! Sper că războiul dintre Rusia și Ucraina se va sfârși curând și pacea va reveni! Îmi doresc ca în lume să nu mai fie niciodată război!"
VicentMarí, Spania
"Radioul internațional este o fereastră deschisă de comunicare necenzurată. Este încă o opinie în zgomotul asurzitor al presei de astăzi. Dar este o voce care are responsabilitatea de a conferi credibilitate țării din care difuzează și de a confirma nivelul său social, politic sau democratic. Rețelele de socializare asigură o platformă pentru multe voci fără niciun fel de criteriu, grupând adepții celor mai absurde teorii. Oameni care au distrus transmițătoare 5G pentru că 'emiteau' Covid. Alții au luat înălbitor pentru a se vindeca pentru că așa a spus președintele lor.
Posturile de radio publice naționale sau internaționale ar trebui să facă lumină în acest întuneric cauzat de utilizarea abuzivă a rețelelor sociale. Să știi să deosebești praful de neghină este o sarcină dificilă, dar trebuie făcută. Trebuie să existe rigoare în programele de radio, care să fie obiective, să apere libertatea, drepturile omului, pacea, coexistența, să păstreze distanța față de pozițiile totalitare și radicale. Trebuie să denunțe abuzurile, indiferent de unde provin acestea, să apere natura care ne hrănește pe toți, în așa fel încât să nu o otrăvim treptat și, implicit, pe noi înșine. Să învățăm din istorie! De multe ori aceasta se repetă. Și cel mai adesea părțile rele. Posturile de radio ar trebui să contribuie la coexistență, nu la confruntare și război. Europa... câmpul miilor de bătălii.
Este în puterea noastră, a tuturor, să punem capăt războiului pe teritoriul european. Radioul public și internațional trebuie să fie un difuzor de informații veridice pe teme atât de sensibile ca aceasta. Suprimarea serviciilor internaționale pe unde scurte a fost un eșec uriaș. Vedem acum că există puține servicii către Rusia, dinspre Occident. Acolo există doar media oficială. La rândul său, Occidentul închide radioul Sputnik și televiziunea RT. Iar Moscova nu are unde scurte. Nu are voce. E mută. Felicit Radio România pentru menținerea unui serviciu internațional excelent pe unde scurte. O comunicare directă între radio și ascultător."
Dr. HansjörgBiener, Germania
"Introducere: Cine ar fi crezut că după 80 de ani în Europa... dar stați, am avut războaiele din Iugoslavia din anii '90. Și, în plus, există întotdeauna un război undeva în lume. Ceea ce este atât de diferit în cazul războiului ruso-ucrainean este dimensiunea și durata acestui război și trezirea finală la realitate în privința Rusiei. Rusia a ieșit din ceea ce președintele sovietic Mihail Gorbaciov numea în 1987 'casa comună a Europei'. Că se va întâmpla așa am fi putut ghici încă din 2014, când Rusia lui Putin a ocupat Crimeea. Și atunci am citit că unii imperialiști din Rusia visau la teritorii numite Noua Rusie, până în Moldova.
Dar să trecem acum la războiul ruso-ucrainean și la foamea mea de informații. Prima mea sursă a devenit bbc.com, site-ul web al mamei tuturor televiziunilor publice. Doar cuvântul scris, însă, pentru că cititul este mai rapid decât ascultatul. De fapt, pentru mine, internetul în ansamblu este un mediu de lectură și nu un mediu de ascultare sau de televiziune. În primele luni, am fost interesat în principal de analiza zilnică a desfășurării războiului. Mai ales prin intermediul hărților, m-am simțit foarte bine informat de BBC.
A doua sursă principală este site-ul Deutsche Welle, care, ca și BBC, scrie în detaliu despre situația din Ucraina. Este mai dificil în cazul radiodifuzorilor publici interni, pe care, din nefericire, politicienii germani, cedând în fața editorilor, i-au limitat la ofertarea de imagini, filme și sunet. Informația de tip text este prea scurtă. Nu vizitez niciodată pagini ale presei scrise de limbă germană. Mă simt hărțuit de accesoriile non-jurnalistice. Nu, nu vreau să dau click pe o galerie de imagini sau să urmăresc un alt subiect senzațional.
O altă sursă pe care am folosit-o cu regularitate la început au fost site-urile în limba germană ale serviciilor externe ale radiodifuzorilor statelor din Grupul de la Visegrád. Mai presus de toate, am vizitat paginile Polskie Radio. Acolo nu m-am uitat doar la relatările în limba germană, ci, ocazional, și la cele în poloneză, rusă și ucraineană, traduse de Google. A fost foarte interesant, dar și dureros. În primul rând, aceste oferte au vorbit chiar mai mult decât redacția de limbă germană despre complicitatea germană în războiul dintre Rusia și Ucraina. Subiectul se referea la conductele din Marea Baltică. Ei nu se gândeau doar la politicienii germani, care au avut prea multă încredere în Putin. Populația în ansamblu a sprijinit naiv politica Rusiei și a fost fericită să devină dependentă de energia ieftină de acolo. Al doilea lucru interesant a fost acoperirea mediatică a războiului. Se vorbea mereu despre moralul scăzut al trupelor rusești. Într-un dublu sens: de la slaba pregătire de luptă până la predarea voluntară a materialului de război armatei ucrainene. Dar și: violuri, tortură și jafuri.
Gândurile mele finale: De fapt, îmi pare rău pentru ambele părți. Am crescut în anii șaizeci și am văzut victimele războiului. În presa noastră, acest lucru nu este aproape niciodată menționat sau descris în termeni de răni tipice de război. Poporul ucrainean a fost copleșit de un război pe care nu și l-a dorit, iar acum, ruși fără prea multă pregătire sunt înrolați într-un război după care cu greu este de presupus că vor defila întregi și nevătămați într-o paradă a victoriei în Piața Roșie."
CarloGiordani, Italia
"Urmăresc cu mult interes evoluțiile războiului din Ucraina, sunt abonat la un cotidian și la o revistă de geopolitică. De asemenea, citesc online publicații cotidiene în care am încredere, ascult Rai Radio3 și Radio24 in FM, deoarece le consider surse de încredere, și mă informez și de pe Twitter. Nu citesc doar lucruri cu care sunt de acord, ci și articole care prezintă opinii diferite de ale mele. (...)Ascult pe unde scurte posturi de radio internaționale în italiană, franceză și engleză, pentru a-mi contura o idee despre ce se spune în străinătate. În general, știrile false se recunosc, deoarece nu sunt susținute de fapte sau pretind să dezmintă până și realitatea demonstrată prin fotografii și imagini video trimise de cei care duc zilnic războiul. Dacă ceva mi se pare frapant sau neverosimil, caut mai multe surse care să confirme sau să dezmintă știrea. Dacă o sursă propagă doar dezinformare, atunci o abandonez, ca să nu îmi mai pierd timpul."
Ernst Meinhatdt, Germania (fost redactor la DW)
"Mă bucur să particip la Ziua Ascultătorului 2022. Întrebați cum ne raportăm la 'știrile false' privind războiul din Ucraina. Le ignor. Și nu mă refer doar la știrile din Rusia, ci și la cele din Germania. Nu trece o zi fără să nu găsesc pe internet vreun articol cu o prezentare picantă în care niște 'experți rusologi' sau 'persoane apropiate Kremlinului' ne spun cât de grav bolnav este Vladimir Putin. Uneori are cancer de tipul x, alteori de tipul y. Și dacă nu are cancer sau o altă boală foarte gravă, atunci 'generalii ruși se distanțează de el' sau 'ultimii săi acoliți sunt pe punctul de a-l părăsi'. Când am deschis calculatorul acum zece minute, am văzut 'știrea ': 'Expert rus: Putin va dispărea în cel mult un an.' Numai vorbe stupide, fără o cercetare jurnalistică serioasă în spate. După un astfel de titlu, articolul este deja un subiect închis pentru mine. A citi mai departe ar fi o pierdere de timp. Din nefericire, este o caracteristică a jurnalismului de astăzi: ceea ce își dorește autorul sau ceea ce își dorește ziarul, postul de radio sau de televiziune, se prezintă ca și cum ar fi realitatea. Nu faptele cercetate cu exactitate contează, ci dorințele care sunt măsura tuturor lucrurilor. Acest lucru este valabil nu numai în ceea ce privește războiul lui Putin împotriva Ucrainei, ci și în ceea ce privește orice altceva, de exemplu, în ceea ce privește rezultatul probabil al alegerilor, fie că este vorba de Germania sau Ungaria, de SUA sau Brazilia sau de altundeva.
Dar să rămânem la războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Nici măcar nu trebuie să ne uităm până în Rusia ca să găsim 'fake news'. Presa noastră din Germania produce mai mult decât suficiente. De aceea mă limitez la surse serioase. Cel mai serios pentru mine este radioul, și aici menționez BBC World Service. În Berlin, avem norocul de a-l fi putut asculta întotdeauna în FM. Aproape din prima zi a războiului, BBC a avut corespondenți proprii în toate teatrele de război din Ucraina, precum și la Moscova. În plus, Vitaliy Shevchenko, de la serviciul de monitorizare al BBC, a relatat în mod regulat ceea ce spunea presa rusă despre război și apoi a clasificat-o. Așadar, numărul unu, fără rezerve, este radioul, și mai ales BBC World Service."
Hugo Longhi,Argentina
"Prima victimă într-un război este adevărul. Nu știu cine a spus-o, dar a fost absolut corect. Cealaltă realitate este că, indiferent dacă ne aflăm la 100 sau la 14.000 de kilometri distanță de război, suntem afectați iremediabil de efectele acestuia. Pe baza acestor concepte generice, dar valabile, toată lumea va lua o poziție față de conflict. Fiecare face acest lucru în funcție de convingerile lui și de cantitatea și calitatea informațiilor pe care le primește. Nu va exista niciun dubiu cu privire la cantitate, vom fi acoperiți cu centimetri de cerneală sau cu ore de sunet/audio. Sarcina noastră, ca spectatori suferinzi ai evenimentului, este tocmai aceea de a stabili dacă ceea ce se spune este real sau nu. Vedem cadavre, orașe distruse, oameni care țipă pentru viața lor, fugind îngroziți. Imaginea este, incontestabil, sfâșietoare, dar cine a provocat acest lucru? Este agresorul care caută să domine ceva? Este agresorul care refuză să accepte un drept care nu-i aparține? Multe întrebări la care este greu de răspuns. Cel puțin eu nu sunt în măsură să fac acest lucru.
Relația mea cu mass-media, în special cu radioul, durează de mulți ani și mi-o mențin. Iar acest lucru înseamnă să accept că nu voi primi întotdeauna certitudini cu privire la ceea ce se întâmplă. Ajung la concluzia că, în acest conflict, nu am optat pentru o anumită sursă de informare, am ascultat mai multe și niciuna nu m-a satisfăcut pe deplin. Mă hrănesc cu date pentru că nu pot trăi indiferent la fapte, dar la sfârșitul fiecărei zile rămân cu trista resursă de a le regreta și de a spera să se termine cât mai repede".
Bruce Lee, NSW, Australia (ascultător al emisiunilor în limba chineză)
"Vă împărtășesc gândurile mele în legătură cu întrebările lansate de Ziua Ascultătorului. De-obicei obțin informațiile despre războiul din Ucraina ascultând posturile de radio internaționale și navigând pe website-urile internaționale cunoscute. În legătură cu adevărul/falsitatea știrilor - de regulă le verific prin mai multe canale; în plus, mă bazez pe experiența de viață. Cantitatea mare de știri false re-postate de anumiți oameni de pe Twitter sau Facebook îmi produce derută. Nu urmăresc acele surse care răspândesc în mod frecvent știri false. Consider că posturile de radio internaționale au o credibilitate publică mare și au un înalt grad de profesionalism, le urmăresc și le ascult adesea."
Siegbert Gerhardt, Germania
"Fake news sunt știri false răspândite în mod deliberat și intenționat. Conducerea rusă, sub președintele Putin, răspândește de ani de zile știri false în interior și în exterior. În 2014, Crimeea a fost cucerită printr-o lovitură surprinzătoare, iar populația locală, precum și cea rusă, a fost lăsată să creadă că populația din Crimeea va avea de suferit din cauza Ucrainei. Pentru a se proteja, Crimeea a fost anexată cu încălcarea dreptului internațional. O altă afirmație falsă majoră este că Federația Rusă este amenințată de NATO, care se apropie tot mai mult de granițele Rusiei. Acest lucru ar fi facilitat de orientarea spre vest a Ucrainei. Rusia s-ar apăra acum doar în cadrul unei așa-numite operațiuni speciale.
De la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, aceste știri false au fost răspândite prin intermediul presei rusești, în principal la televiziunea de stat rusă și în presa scrisă, cenzurată masiv, precum și pe restul internetului. Putin caută aliați printre dictatorii și autocrații acestei lumi, acreditând ideea că democrațiile occidentale, sub conducerea SUA, sunt adevărații vinovați pentru războiul de agresiune pe care tot el l-a instigat. Putin contracarează dur sancțiunile occidentale prin tăierea livrărilor de gaze și petrol rusesc. În acest proces, ia în calcul și o criză energetică, economică și alimentară la nivel mondial. Nici măcar de centralele nucleare predispuse la defecțiuni nu se ține cont. Opoziția slabă din Rusia este înfrântă, iar criticile la adresa lui Putin și a războiului său de agresiune sunt înăbușite din fașă. Oamenii sunt trimiși în mod deliberat la moarte pe front; numeroase crime de război au fost deja documentate în Ucraina. Superioritatea militară a marii puteri rusești culminează cu atacurile cu rachete și amenințările cu războiul nuclear. Fake news au devenit pentru Putin adevărul absolut și nici ONU, nici Consiliul de Securitate al ONU, nici o sancțiune din lume nu l-au oprit vreodată pe Putin."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved