Zone strategie pentru comerțul exterior al UE și revitalizarea exporturilor

Pandemia a avut un cuvânt greu de spus în ceea ce privește comerțul internațional al Uniunii Europene. Anul trecut, exporturile și importurile au înregistrat o  scădere de circa 10 procente față de 2019. Europa are nevoie de o revenire cât mai rapidă, de aceea, conform noii politici comerciale, Uniunea se va concentra și mai mult pe relațiile cu cei mai importanți parteneri comerciali externi, afirmă Iuliu Winkler, vicepreședinte alComisiei pentru comerț internațional din Parlamentul European:

"Sunt definite în noua strategie pentru comerț și zone strategice, de importanță mare pentru Uniunea Europeană. Vrem să intensificăm colaborarea cu Africa, spre exemplu, vrem să intensificăm colaborarea cu regiunile apropiate ale UE, fie că este vorba despre Marea Mediterană, fie de parteneriatul estic unde, evident, Uniunea are nu doar interese comerciale, dar și interese strategice. Se vorbește în strategie și de cei doi giganți ai comerțului global, Statele Unite și China. Ne dorim foarte mult ca odată cu această nouă administrație Biden să reconstruim relația transatlantică, o relație bazată și pe valori, dar și pe interese comune și, în același timp, avem ca toți ceilalți jucători globali în domeniul comerțului, o foarte mare provocare legată de China și de modul în care să ne organizăm relația comercială și de investiții, dar și relația geopolitică cu marele gigant chinez care este o economie emergentă, dar și o putere emergentă pe spațiul geopolitic global."

România înregistrează de mulți ani un important deficit comercial, din cauza exporturilor mult mai mici față de valoarea importurilor. Bucureștiul trebuie să găsească formula pentru revitalizarea comerțului internațional și, pe lângă o bună gestionare a fondurilor europene  pentru redresarea economică, trebuie să sprijine financiar companiile care activează în sectorul exporturilor, consideră eurodeputatul Iuliu Winkler:

"Pe plan comercial, România suferă de un deficit comercial cronicizat. Acest deficit este și urmarea unor politic care au pus prea mare accent pe consum ca motor al creșterii economice și prea puțin accent pe investiții. De altfel, un motor sănătos al creșterii economice ar fi fost investițiile, mai ales cele în infrastructură. Avem, deci, o problemă, fie că este pe energie, fie că este pe bunuri de larg consum, din păcate și în sectorul agricol unde, teoretic, ar trebui să fim un producător viguros și un mare exportator de produse agricole, vedem că suntem mai degrabă importatori de produse di domeniul agroalimentar și exportator de neprelucrate. Este nevoie și de acțiuni directe - și aici ne aflăm într-un moment greu pentru că, nici în ceea ce privește Eximbank și instrumentele financiare și de garanție de promovare a exportatorilor, dar nici în ceea ce privește programul de sprijinire a exporturilor al Ministerului Economiei, nu ne aflăm într-o situație bună. Probabil că este o tranziție și suferim de bolile acestei tranziții, dar eu sper că și în aceste domeniu, adică sprijinirea directă a exportatorilor cu fonduri de la bugetul de stat, vom avea o reașezare în decursul anului 2021, pentru că, dacă vedem că în toată Uniunea Europeană, fiecare stat membru își sprijină proprii exportatori pentru a putea ieși pe piețe externe, atunci este foarte clar că și noi trebuie să ne armonizăm cu acest tip de sprijin guvernamental pentru exportatori."