Descoperim azi patrimoniul cultural și istoric din nord-estul României, explorând două dintre cele mai importante și fascinante obiective turistice ale regiunii istorice Bucovina.
Istoria farmaceuticii moderne în Muntenia începe în secolul al XVIII-lea prin implicarea autorităților în legislație și reglementări. Farmaceutica modernă a însemnat noi abordări ale bolilor și leacurilor, inclusiv comercializarea și folosirea medicamentației.
Colecția Filatelică a României păstrată la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) cuprinde unele dintre cele mai valoroase timbre românești, inclusiv primele emisiuni vechi care marchează începuturile poștei moderne la noi, cum ar fi celebrul timbru „Cap de bour”.
Capitală a Moldovei timp de aproape trei secole, municipiul Iaşi este unul dintre cele mai mari centre economice, culturale şi universitare ale României, având o impresionantă moştenire istorică. Pe lângă clădirile istorice, Iaşiul se remarcă şi prin multe edificii religioase, în care s-au petrecut momente importante din istoria României. În fiecare an, Iaşiul devine, la mijlocul lunii octombrie, un loc de pelerinaj, ocazionat de Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, ale cărei moaşte se află la Catedrala Mitropolitană.
Cărțile vechi au fost diverse, așa cum sunt și astăzi. În această diversitate își avea un loc și cartea de medicină care însemna tratate științifice, cărți de tratare a bolilor timpului, cărți de educație și prevenție și altele. Și tipografiile române ale secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea au imprimat acest tip de carte, care a intrat în bilbioteci împreună cu cărți de medicină tipărite în afara spațiului românesc.
Ridicat în secolul al II-lea d.Hr., în provincia romană Dacia, castrul Micia avea rol strategic: controla drumul care lega centrul Transilvaniei de vestul provinciei și supraveghea circulația pe valea Mureșului, într-o zonă esențială pentru apărarea și administrarea frontierelor romane.
Catolicismul are o istorie veche în spațiul românesc, încă din secolul al XI-lea, în Transilvania, și la sfârșitul secolului al XII-lea, în exteriorul Carpaților, există mărturii care-l atestă. Prezența sa a însemnat și dezvoltarea învățământului. De la începutul secolului al XIX-lea, după ce a străbătut un interval de cinci secole, învățământul catolic modern s-a dezvoltat contribuind la educarea a numeroase generații de cetățeni români.
Alături de alte simboluri ale puterii, tronul este locul în care poate fi văzut monarhul, cel care întruchipează puterea, autoritatea și legitimitatea unui stat. Deși astăzi republică, România are o moștenire consistentă a formei regale de guvernământ. Iar patrimoniul românesc al tronurilor susține această moștenire.
Imperiul roman a perceput fluviul Dunărea ca pe o frontieră naturală cu lumea pe care o numea barbară. Prezența română la Dunărea de Jos, în zona viitorului spațiu românesc, a însemnat așezări civile, fortificații militare, lucrări publice.
Muzeul „George Severeanu” se află în București, într-o casă construită la începutul secolului XX. Face parte din Muzeul Municipiului București (MMB).
Nici acum patru ani, și nici în prezent nu știm de ce a început acest război, care au fost motivele insurmontabile care au dus la cea mai rea soluție, care nici măcar nu este o soluție.
Callatis a fost un centru comercial, cultural și spiritual activ timp de peste un mileniu, traversând perioadele greacă, romană și romano-bizantină.
Decolonizarea lumii și mișcările de eliberare națională au fost tendințe importante în relațiile internaționale de după cel de-al doilea război mondial. România a sprijinit mișcările de emancipare națională din fostele colonii ale imperiilor și s-a manifestat pentru egalitatea tuturor țărilor.
În primăvara și prima parte a verii anului 1992, între lunile martie și iulie, în Transnistria, partea de vest a Republicii Moldova, s-a desfășurat un conflict militar între trupele moldovene și cele separatiste sprijinite de armata rusă. În urma conflictului, Transnistria a devenit autonomă și Rusia a folosit-o ca mijloc de presiune pentru a influența la vârf politica Republicii Moldova.
Într-un interviu, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus, direct şi fără ezitare, că, în cazul unui referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România, ea ar vota pentru acest pas istoric. O ciudată uimire i-a lovit pe mulţi, cei cu vizibilitate publică formulând şi o serie de posibile argumente care să le justifice abordarea.
