Cazinoul din Constanţa a reintrat, de anul trecut, pe lista obiectivelor turistice ce pot fi vizitate în cel mai mare oraş românesc de la Marea Neagră. Construită în stil Art Nouveau, clădirea străluceşte din nou pe faleza Constanţei, după un amplu proces de restaurare. O plimbare pe faleză, pe conturul zonei peninsulare, situată între portul turistic Tomis şi portul maritim Constanţa, este o experienţă care nu trebuie ratată.
La începutul toamnei anului 1924, în luna septembrie, evenimente violente începeau în localitatea Tatarbunar, în sudul Republicii Moldova, pe teritoriul Ucrainei de azi, ca efecte ale acțiunilor unor agenți sovietici. Era o provocare fățișă la adresa suveranității noului stat România Mare, care avea să intervină militar și să restabilească ordinea după câteva zile de haos. Urmarea înfrângerii rebeliunii de la Tatarbunar a fost însă apariția unui stat-fantomă, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, pe granițele râului Nistru.
În Bucureștiul secolului al 19-lea, între multele familii prospere străine devenite românești, una era familia Ascher. De origine evreiască, ea a fost parte din elita financiar-bancară și comercială a capitalei României, de numele său se leagă dezvoltarea zonei cunoscută azi drept Centrul Vechi.
La începutul toamnei anului 1924, în luna septembrie, au avut loc evenimente în localitatea Tatar-Bunar, în sudul Republicii Moldova, pe teritoriul Ucrainei de azi. Grupuri înarmate venite din URSS treceau Nistrul ilegal, ocupau localitatea Tatar-Bunar, arborau drapelul roșu și nu mai recunoșteau suveranitatea statului român. Presa timpului și statul român le-au denumit acțiuni teroriste, iar istoricii au vorbit ca despre ”răscoală”, ”rebeliune”, ”acțiuni armate”.
Situl arheologic de la Nufăru, identificat cu cetatea bizantină Proslavița de la gurile Dunării, dezvăluie urmele unui important centru urban medieval, ridicat peste memoria vie a Dobrogei dunărene.
Situat în partea central-nordică a României, județul Bistrița-Năsăud reprezintă o veritabilă poartă către atracțiile Transilvaniei.
La începutul anilor 1960, România își căuta politica externă proprie după ce de la finele celui de-al doilea război mondial, fusese subordonată intereselor sovietice. Astfel, ea s-a îndreptat către Lumea a Treia, o zonă deschisă noilor relații după ce mișcarea de decolonizare mondială înregistrase un mare succes. Iar Grupul celor 77 era acea organizație prin care interesele României socialiste puteau fi urmate.
Suveranii României au avut vânătoarea ca pasiune, dar și ca obligație a timpurilor. Partidele de vânătoare erau evenimente private, dar deveneau publice prin simbolism și prin ale evenimente conexe.
Descoperim azi patrimoniul cultural și istoric din nord-estul României, explorând două dintre cele mai importante și fascinante obiective turistice ale regiunii istorice Bucovina.
Istoria farmaceuticii moderne în Muntenia începe în secolul al XVIII-lea prin implicarea autorităților în legislație și reglementări. Farmaceutica modernă a însemnat noi abordări ale bolilor și leacurilor, inclusiv comercializarea și folosirea medicamentației.
Colecția Filatelică a României păstrată la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) cuprinde unele dintre cele mai valoroase timbre românești, inclusiv primele emisiuni vechi care marchează începuturile poștei moderne la noi, cum ar fi celebrul timbru „Cap de bour”.
Capitală a Moldovei timp de aproape trei secole, municipiul Iaşi este unul dintre cele mai mari centre economice, culturale şi universitare ale României, având o impresionantă moştenire istorică. Pe lângă clădirile istorice, Iaşiul se remarcă şi prin multe edificii religioase, în care s-au petrecut momente importante din istoria României. În fiecare an, Iaşiul devine, la mijlocul lunii octombrie, un loc de pelerinaj, ocazionat de Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, ale cărei moaşte se află la Catedrala Mitropolitană.
Cărțile vechi au fost diverse, așa cum sunt și astăzi. În această diversitate își avea un loc și cartea de medicină care însemna tratate științifice, cărți de tratare a bolilor timpului, cărți de educație și prevenție și altele. Și tipografiile române ale secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea au imprimat acest tip de carte, care a intrat în bilbioteci împreună cu cărți de medicină tipărite în afara spațiului românesc.
Ridicat în secolul al II-lea d.Hr., în provincia romană Dacia, castrul Micia avea rol strategic: controla drumul care lega centrul Transilvaniei de vestul provinciei și supraveghea circulația pe valea Mureșului, într-o zonă esențială pentru apărarea și administrarea frontierelor romane.
Catolicismul are o istorie veche în spațiul românesc, încă din secolul al XI-lea, în Transilvania, și la sfârșitul secolului al XII-lea, în exteriorul Carpaților, există mărturii care-l atestă. Prezența sa a însemnat și dezvoltarea învățământului. De la începutul secolului al XIX-lea, după ce a străbătut un interval de cinci secole, învățământul catolic modern s-a dezvoltat contribuind la educarea a numeroase generații de cetățeni români.
