În 1926, apărea pe scena politică românească unul dintre cele mai importante partide, Partidul Național Țărănesc. În cei 100 de ani trecuți de atunci, partidul a condus România de două ori, între 1928 și 1933 și între 1996 și 2000. Partidul Național Țărănesc a fost unul dintre partidele cele mai lovite de represiunea comunistă, fiind interzis între 1947 și 1989. Între politicienii cei mai importanți pe care i-a avut partidul s-au distins, între alii, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu.
Coiful de aur de la Coțofenești, capodoperă traco-getică de peste 2000 de ani, descoperită întâmplător de un copil din Județul Prahova, este unul dintre cele mai valoroase obiecte de aur descoperite vreodată pe teritoriul României. Coiful a fost furat în 2025 dintr-un muzeu din Olanda și recuperat anul acesta, avariat, fiind acum în restaurare la Muzeul Național de Istorie a României.
În 1878, România primea Dobrogea în urma tratatului de pace de la Berlin, care încheia războiului ruso-româno-turc din 1877-1878. Cu o semnificativă populație musulmană, Dobrogea maritimă devenea poarta României spre lume. După sute de ani în care fuseseră locuitori ai Imperiul otoman, musulmanii dobrogeni deveneau cetățenii unui stat creștin.
Clădire reprezentativă a Bucureștiului vechi de pe malul Dâmboviței, Institutul de Medicină Legală ”Mina Minovici” a dispărut din peisajul orașului la jumătatea anilor 1980. Ridicat la începutul secolului XX, edificiul-stil care adăpostea morga capitalei a căzut inutil sub furia demolatoare a lui Nicolae Ceaușescu.
Marea Neagră este marea prin care România iese în lumea largă, marea prin care nave și marinari români ajung pe orice meridian. Și azi, și în trecut, Marea Neagră face parte dintr-o arie de civilizație descrisă încă în vechile scrieri ale grecilor antici care au privit la ea atât de la distanță, cât și de aproape.
Într-un top al vechimii relațiilor românilor cu alte națiuni, cele cu otomanii sunt pe locul al doilea, după cele cu maghiarii, care datează de un mileniu. Primul principat român care a intrat în contact cu otomanii a fost Muntenia, începând cu al patrulea sfert al secolului al XIV-lea. A urmat Moldova, începând cu a doua jumătate a secolului al XV-lea, iar Transilvania a fost al treilea, începând cu primul sfert al secolului al XVI-lea
În urmă cu 130 de ani, între localitățile Baziaș și Turnu Severin de pe Dunăre, se inaugura canalul navigabil Sip. Lucrările de îndepărtare a stâncilor din șenalul navigabil fuseseră începute în 1834, la inițiativa guvernului austro-ungar, și se finalizaseră în 1896 cu apariți noii construcții.
Au trecut nu mai puțin de fix 25 de ani de la ceea ce numim generic Nine Eleven, spunând astfel totul despre cele întâmplate atunci și mai târziu. Toți cei care au prins ziua de 11 septembrie a anului 2001 au amintiri, în special despre cum au aflat.
13 septembrie 2026 – proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainița, un moment istoric pentru românii din Timocul sârbesc. Interviu cu Zavisa Zurz, preşedintele Asociaţiei pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia Ariadnae Filum, Serbia de Răsărit.
Căderea regimului comunist din Europa Centrală și de Est în 1989 a reverberat în spațiul sovietic după doi ani, în 1991, procesul fiind denumit de istorici și politologi ”dezintegrarea Uniunii Sovietice”.
Regimul comunist a excelat în câteva practici: violență, încălcarea drepturilor și minciună. Întreaga raportare a regimului la realitate era minciună, începând de la marile chestiuni până la micile detalii. Practica de a minți mergea mână în mână cu cenzura, iar în economie minciuna era chiar o strategie vitală a regimului pentru supraviețuirea sa.
În Bucureștiul secolului al 19-lea, între multele familii prospere străine devenite românești, una era familia Ascher. De origine evreiască, ea a fost parte din elita financiar-bancară și comercială a capitalei României, de numele său se leagă dezvoltarea zonei cunoscută azi drept Centrul Vechi.
La începutul toamnei anului 1924, în luna septembrie, evenimente violente începeau în localitatea Tatarbunar, în sudul Republicii Moldova, pe teritoriul Ucrainei de azi, ca efecte ale acțiunilor unor agenți sovietici. Era o provocare fățișă la adresa suveranității noului stat România Mare, care avea să intervină militar și să restabilească ordinea după câteva zile de haos. Urmarea înfrângerii rebeliunii de la Tatarbunar a fost însă apariția unui stat-fantomă, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, pe granițele râului Nistru.
La începutul toamnei anului 1924, în luna septembrie, au avut loc evenimente în localitatea Tatar-Bunar, în sudul Republicii Moldova, pe teritoriul Ucrainei de azi. Grupuri înarmate venite din URSS treceau Nistrul ilegal, ocupau localitatea Tatar-Bunar, arborau drapelul roșu și nu mai recunoșteau suveranitatea statului român. Presa timpului și statul român le-au denumit acțiuni teroriste, iar istoricii au vorbit ca despre ”răscoală”, ”rebeliune”, ”acțiuni armate”.
În iunie 1948, guvernul comunist dădea o lege prin care toate mijloacele de producție intrau în proprietatea statului. Astfel, întreaga economie era etatizată. Minele au fost, natural, și ele naționalizate și, mai mult decât atât, au fost considerate strategice, iar mineritului i s-a acordat o importanță crucială în economie.
