Căderea regimului comunist din Europa Centrală și de Est în 1989 a reverberat în spațiul sovietic după doi ani, în 1991, procesul fiind denumit de istorici și politologi ”dezintegrarea Uniunii Sovietice”.
Regimul comunist a excelat în câteva practici: violență, încălcarea drepturilor și minciună. Întreaga raportare a regimului la realitate era minciună, începând de la marile chestiuni până la micile detalii. Practica de a minți mergea mână în mână cu cenzura, iar în economie minciuna era chiar o strategie vitală a regimului pentru supraviețuirea sa.
În Bucureștiul secolului al 19-lea, între multele familii prospere străine devenite românești, una era familia Ascher. De origine evreiască, ea a fost parte din elita financiar-bancară și comercială a capitalei României, de numele său se leagă dezvoltarea zonei cunoscută azi drept Centrul Vechi.
La începutul toamnei anului 1924, în luna septembrie, evenimente violente începeau în localitatea Tatarbunar, în sudul Republicii Moldova, pe teritoriul Ucrainei de azi, ca efecte ale acțiunilor unor agenți sovietici. Era o provocare fățișă la adresa suveranității noului stat România Mare, care avea să intervină militar și să restabilească ordinea după câteva zile de haos. Urmarea înfrângerii rebeliunii de la Tatarbunar a fost însă apariția unui stat-fantomă, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, pe granițele râului Nistru.
La începutul toamnei anului 1924, în luna septembrie, au avut loc evenimente în localitatea Tatar-Bunar, în sudul Republicii Moldova, pe teritoriul Ucrainei de azi. Grupuri înarmate venite din URSS treceau Nistrul ilegal, ocupau localitatea Tatar-Bunar, arborau drapelul roșu și nu mai recunoșteau suveranitatea statului român. Presa timpului și statul român le-au denumit acțiuni teroriste, iar istoricii au vorbit ca despre ”răscoală”, ”rebeliune”, ”acțiuni armate”.
În iunie 1948, guvernul comunist dădea o lege prin care toate mijloacele de producție intrau în proprietatea statului. Astfel, întreaga economie era etatizată. Minele au fost, natural, și ele naționalizate și, mai mult decât atât, au fost considerate strategice, iar mineritului i s-a acordat o importanță crucială în economie.
Memoria unei nopți fără sfârșit – 5 – 6 iulie 1949, al doilea val al deportărilor staliniste. Interviu cu prof. univ.dr. habilitat în istorie Anatol Petrencu, director și fondator al Institutului de Istorie Socială „ProMemoria” de la Chișinău.
La începutul anilor 1960, România își căuta politica externă proprie după ce de la finele celui de-al doilea război mondial, fusese subordonată intereselor sovietice. Astfel, ea s-a îndreptat către Lumea a Treia, o zonă deschisă noilor relații după ce mișcarea de decolonizare mondială înregistrase un mare succes. Iar Grupul celor 77 era acea organizație prin care interesele României socialiste puteau fi urmate.
Numele lui Gheorghe Brăianu este asociat disciplinei istoriei, dar și politicii. Fiul celebrului politician Ion I. C. Brătianu, Gheorghe Brătianu a fost autor a numeroase volume și studii de istorie a României care au făcut să fie considerat unul dintre cei mai valoroși istorici români. Numele său este aureolat și de calitatea de deținut politic, victimă a regimului comunist.
Cele mai cunoscute sceptre regale din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României sunt buzduganele ceremoniale ale Familiei Regale — adevărate capodopere de orfevrărie, expuse permanent în galeria Tezaur Istoric, care atestă legătura Coroanei cu poporul român.
Ne-am întâlnit cu Alex Drace-Francis la Librăria Humanitas Cișmigiu din București, cu ocazia lansării volumului „Un boem la București. Reportaje dintr-o lume în tranziție. Cu scrisori inedite de la Dora Stolz și surorile ei (1840-1845)”.
Cazinoul din Constanţa a reintrat, de anul trecut, pe lista obiectivelor turistice ce pot fi vizitate în cel mai mare oraş românesc de la Marea Neagră. Construită în stil Art Nouveau, clădirea străluceşte din nou pe faleza Constanţei, după un amplu proces de restaurare. O plimbare pe faleză, pe conturul zonei peninsulare, situată între portul turistic Tomis şi portul maritim Constanţa, este o experienţă care nu trebuie ratată.
Situl arheologic de la Nufăru, identificat cu cetatea bizantină Proslavița de la gurile Dunării, dezvăluie urmele unui important centru urban medieval, ridicat peste memoria vie a Dobrogei dunărene.
Situat în partea central-nordică a României, județul Bistrița-Năsăud reprezintă o veritabilă poartă către atracțiile Transilvaniei.
Suveranii României au avut vânătoarea ca pasiune, dar și ca obligație a timpurilor. Partidele de vânătoare erau evenimente private, dar deveneau publice prin simbolism și prin ale evenimente conexe.
