Parlamentul European a marcat patru ani de război al Rusiei împotriva Ucraiei cu o sesiune extraordinară. Legislativul european și-a reafirmat în repetate rânduri solidaritatea și parteneriatul strâns cu Ucraina.
Ministerul Afacerilor Externe a confirmat condamnarea unui cetățean român în Federația Rusă, acest caz fiind în atenția Bucureștiului încă din decembrie 2024.
Institutul European din România (IER) a publicat pe data de 24 februarie un material de tip opinie cu titlul: „Identitatea europeană a Ucrainei și integrarea în Uniunea Europeană: Patru ani de la războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”.
Nici acum patru ani, și nici în prezent nu știm de ce a început acest război, care au fost motivele insurmontabile care au dus la cea mai rea soluție, care nici măcar nu este o soluție.
Agresiunea nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei a intrat în al cincilea an.
Comisia Europeană a adoptat o amplă strategie pentru a intensifica sprijinul acordat regiunilor estice ale blocului comunitar care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina. Pentru a se asigura de progrese, Comisia va iniţia un dialog politic anual la nivel înalt care să analizeze acţiunile Uniunii şi impactul lor asupra rezilienţei şi dezvoltării regiunilor sale estice. Primul astfel de eveniment va avea loc peste trei zile, la 26 februarie, când instituţiile financiare vor semna o declaraţie de lansare a mecanismului EastInvest.
Consiliul Uniunii Europene a aprobat prioritățile pe care Uniunea le va urma în cadrul forurilor Organizației Națiunilor Unite însărcinate cu apărarea drepturilor omului în 2026. Bruxelles-ul este în mod special preocupat de oprirea încălcărilor acestor drepturi în Ucraina, Rusia, Belarus, din teritoriile palestiniene ocupate şi Iran.
Autorităţile din România şi Ucraina au discutat vineri despre consolidarea interconectărilor energetice şi creşterea capacităţii de schimb de energie electrică, a anunţat Ministerul Energiei de la Bucureşti.
Unii cercetători ai istoriei consideră că AL Doilea Război Mondial este o continuare a Primului, o revanșă pe care înfrânții de atunci și-au cerut-o după ceva mai mult de două decenii.
Războiul din Ucraina are un impact semnificativ asupra securității Balcanilor, chiar dacă regiunea nu este direct implicată militar. Războiul a crescut inclusiv riscurile legate de dezinformare și influență externă.
Liderii europeni au hotărât să ajute Ucraina cu 90 de miliarde de euro printr-un împrumut cu dobânzi plătite din bugetul UE. Aceştia nu au ajuns, însă, la o decizie privind utilizarea activelor ruseşti îngheţate în Europa.
Funcţionarea şi expansiunea imperiului ateist al Uniunii Sovietice a avut şi o componentă religioasă. Autorităţile comuniste de la Moscova au avut mereu tendinţa de a domina ramura ortodoxă a creştinismului.
Comisarul european Andrius Kubilius a semnalat importanţa învăţării rapide a lecţiilor războilului din Ucraina şi pregătirea strategiei de apărare a UE pentru agresiuni dincolo de cele clasice, precum atacuri cibernetice şi sărăcirea furnizării de resurse şi utilizarea masivă a dronelor.
Există o pildă veche, pe care o găsim la mai multe popoare. Este vorba de alarma falsă, în special cu venirea lupului, un pericol extern, în sat. Până la urmă, vigilenţa slăbeşte, simţurile ies din starea de veghe astfel încât, atunci când lupul năvăleşte peste căminele oamenilor, ei nu mai sunt pe picior de reacţie rapidă, chiar nu reacţionează la pericolul declanşat până la urmă.
A reapărut o noțiune pe care o credeam dispărută, îngropată ca o secure a războiului: înarmarea.
