Structurile europeane şi euroatlantiţe, implicit România, va continuă să agiută Ucraina cu tot ţi easte ananghe – declarăă, la Bruxelles, preşedintile Klaus Johannis. Aestua mai spuse că, în discursul susţânut în cadrul a Consiliului European aflat în derulare, are menţionată şi necesitatea indruparilei a Republicălei Moldova – stat care easte afectat, tru arada lui, di invazia rusă din Ucraina. Easte vital şi tră ucraineani, şi tră statile a Uniunilei Europeane şi NATO să păstreadză/ să ţână unitatea şi solidaritatea întrăa ţeale doauă instituţii, iar Kievulu să hibă îndrupăt în continuare, necondiţionat, cu tot ţi avem – mai spune şefulu a statului român. Cred că easte clar tră toată lumea că noi lipseaşte să mutrim să faţim tot ca să dănăsim Rusia, să si dănăsească di aestu polim ilegal.
Tră agiutare Ucraina easte, tru tot aţeluşi chiro, nevolie să li-ndrupâm în parcursul a lor european – afiirmă preşedintile Iohannis, care adavgă că easte extrem di importantu să-li agiutăm pi aţeli care suferă di aformia a luştui polim şi au nevolie di ună şansă. Şi mi-am referită explicit aoaţe la Republica Moldova, ţi are nevolie di îndrupămintul a nostru tra să-şi creascăşte rezilienţa şi tra să devină membră a Uniunilei Europeană. Viţină a daulor republiţ ex-sovietiţe tră care pledeadză preşedintile a lei, România li-are agiutată din prima dzuuă a polimului disfaptu dit zingir di ruşi, pi 24 februariu 2022. Piste 4,5 milioane di ucraineani au fudzită prin România din calea a invadatorilor. Fără îndrupămintu românescu, criza energhetică din Republica Moldova nu putea să hibă depăşită. Ţeale mai recentile sondaje confirmă, şi eale, adeziunea masivă a cetăţeanilor a li republică la calea europeană. Aproapea 60% di respondență s-au pronunțată tră aderarea la Uniunea Europeană, în timp ţe maşi 37% va voteadză tră aderarea la Uniunea Eurasiatică, controlată di Rusia – spun datile a unui studiu citat di Radio Chișinău.
Aderarea la NATO easte susțânută di 33,4% di participanțăli la sondaj. Președinta pro-occidentală Maia Sandu arămâne ţea mai populară figură politică din Republica Moldova, iar partidulu a lei, Acțiune și Solidaritate (PAS), va obțână aţeale mai multe voturi în cazulu a unor aleadziri parlamentare anticipate. Ma că duminica vinitoare va aibă loc alidzeri prezidențiale, aproapea 38% di respondență va voteadză tră Maia Sandu. Fostul șef filorus a statului, socialistul Igor Dodon, va hibă votat di maşi 14,2% di electorat, iar actualul primar a capitalălei, Chișinău, ex-socialistul Ion Ceban, va lia 6,2% di voturi. Fugarulu penal Ilan Șor, aflat în Israel și considerat principalul vector a interesilor a li Moscovă în Republica Moldova, va obțâne 2,5 procente di sufragii. Circa 43,5% di respondență au declarată că nu au încreadere în niaiună personalitate politică. În cazulu a aleazdirilor parlamentare, PAS va obțână 44,3% di voturi, Bloculu a Socialiștilor și Comuniștilor pro-moscoviță 21,5, iar recent deshiințatulu partid populistu a lu Șor – 13,6.
Autor: Bogdan Matei
Armânipsire: Hristu steriu