Cultură şi adeţ armâneşti

România easti unâ cu axiili dimucratiți ali Suțatâ Nordu-Atlanticâ, dzâsi prezidentul Klaus Iohannis, cu furñia a yiurtusearillei a Dzuuâllei NATO tu vâsilie.

Tu Românie, tu 2024, criscu numirlu di apartamenti loati cu niki tu reghimu hotelieru. Alinarâ ș-pâhadzlli la hoteluri.

România yiurtusi 2 dețenii di la apruchearea tu NATO, nai ma marea suțatâ politico-militarâ ditu isturie.

Vimtul vârtosu adră zñii București ş-tu 13 giudeţi ditu Românii.

Directoratlu Naţionalu di Securitati Ciberneticâ di București scoasi tu padi unu ghidu pritu cari pots s-badz oarâ cari suntu materialili di turlie deepfake.

Rezervili valutari ali BNR criscurâ tu bitisita a meslui marțu. Banca Țentralâ dzâsi nica că scâdzu IRCC, indițili di referinţâ ti creditili a consumatorilor.

Reacțiili nu amânarâ s-veadâ dupâ apruchearea a Românillei ș-a Vâryârillei tu spaţiul Schengen cu sinuri aeriani ş-maritimi.

Republica Moldova importâ tut ma pţâni produsi petrolieri ditu Arusii, iara protlu a ļei furnizor agiumsi s-hibâ România.

România eara tru topurli a ghimnasticăllei mondială kiro di dekenii. Numili a multipliloru campioani olimpiţi Nadia Comăneci, Ecaterina Szabo, Daniela Silivaș, Simona Amânar ică Cătălina Ponor eara, añi arada, tu protili frăndză ali actualitati sportivă iuţido pi mapamondulu.

Simona Halep, di farâ armâneascâ, poati s-turnâ cânțido pi teren/chilimea veardi di agiocu, di cara âlli si ñicură cabaia suspendarea ti dopaj ți âlli so avea datâ.

România ndrupaști susto politica-a Uşilor Dișcllisi și lugurseaști că aderarea ali Suedie cundilleadzâ că uşa NATO armâni dișcllisặ iarapoi deadunu himu cama vặrtoși.

Pânâ tu dzuua di 3 di marțu, elevilli ditu Româníi s-hârsescu di "vacanţa de schi" ș-mulțâ di elli alegu s-u treacâ pi pârtiili/călliurilli di aruchișurari a staţiuñilor montani româneşțâ.

Ghivâsiţ ma-nghios n'ica isturii "Maia", al Barbu Stefănescu Delavrancea, apridusâ tu cartea al Apostol N. Caciuperi, "Traduţeri di literatura românâ şi universalâ" (Ed. Universalia, 2011).

MIHAIL G. BOIAGI easti unlu di proţl’ii gramaticean’i tu Balcan. Nu-avemu multi hâbãri trâ bana alu Boiagi. Stimu câ s-amintã Budapesta, tu 3 di şcurtu 1780 şi eara ditu unâ fumeal’ie di armân’i ditu Arbinişie. Cându tipusi Gramatica eara profesoru la Scu

Tu România, vindearea a berilor energizanti câtâ minori va s-hibâ pidipsitâ, uidisitu cu unu proiectu di nomu aprucheatu di Udălu a Deputaţlor ți easti forlu ți apufuseaști.