Poet, profesor și publițistu-armânu. Puteț s-ascultaț puizii anyrâpsiti di Constantin Cosmu ș-dghivâsiti di Aurica Piha și Cristian Stere.
S-cutrimburarâ munțâl’i - țințea parti di Cola Fudulea pirmith spusu di Cristian Stere Ș-dupâ ți cânticlu aestu va s-arâsunâ pisti munțâ ș-va s-da hâbari că Celniclu isusi nveastâ – ș-nu di ițido! – cu câtâ mirachi va s-ascoalâ doilli mproști, cu chilchița mutatâ nsus, va s-pitreacâ brațlu ndreptu un dupâ-alantu ș-va s-bea arâchia ași, ligaț ca ocllilli di singir, va s-bași pi gurâ, aclo, la el acasâ, iu soea ș-vițiñilli va s-mutreascâ cu ocllilli zgârliț ș-cu gurli câscati...
Poet, profesor di lițeu, autor di manuali ti sculii, publițistu armân. Puteț s-ascultaț puizii anyrâpsiti di Andrei Bagav ș-dghivâsiti di Aurica Piha și Cristian Stere.
S-cutrimburarâ munțâl’i - patra parti di Cola Fudulea pirmith spusu di Cristian Stere: Luni tahina, cându mullerli și featili ișirâ la-arâu ta s-la strañili, s-fârnâsi aclo Costa furlu, cu barba pânâ di curauâ ș-armâtulat, di s-lâhtârsirâ tuti...
Interviu cu teatrina, jurnalista și scriitoarea Ioana Popescu ți scoasi tu migdani, di ptânu kiro, cartea "Poveste din Pipera: Anotimpuri pierdute" ("Pirmithuseri di-tu Pipera: Iami kiruti di kiro")
Cu ndauâ dzâli ninti di Sârbâtori di Paști, s-pârâstâseaști unâ minari niaștiptatâ prit câsâbadzl’i ș-pâzărli armânești dit Makidunie.
Ți zbor dulți-i Paștili. Țâ si umpli budza di ñiari cându-l dzâț. Câtâ harauâ, câtâ mușuteațâ n-aduți cu nâs!
di Cola Fudulea pirmith spusu di Cristian Stere: Dzâlili trec agonja tu munti, cându hii acâțat cu lucrul, ma nu ș-atumțea cându ti-arupi dorlu, i ti frimitâ ș-ti bat gaileadzl’i.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Shcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrtise tsi dusi la Atselu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie shi pitricutu calea ditu soni - di vruta-lji Fumealje cu soia shi Armãnamea di Iutsido, Bucureshti - di la scamnulu a Sutsatãljei Culturalã Armãneascã, la Mirmintsãlji “Stã Vinirea” iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lji nicukirã prof.dr. Katharina Barba. "Baba al afendi (n.r. afendi Goga Barba), ți s-află Livădz și-ți muri tu anlu 1917, tu ilikie di 116 di añi, âlli dzâțea alu afendi – ți eara tu ațelu kiro elevu la "Sculia comerțialâ româneascâ di Sârunâ" – că pârințâlli a llei, fapțâ Gramusti, eara cilimeañi anda curdisirâ Livădz."
