Papa Francisc muri. Va s’aibã unã turlie di lucru giuridicã pi lungu kiro şi minuţişu cari acaţã tu isapi ma multi adeţ veclli di suti di añi.
UE easti etimã s’pãzãrãpseascã cu SUA tra s’agiungã la unã akicãseari tu ligãturã cu taxili, ama, tru idyiulu kiro, ndreadzi meatri tra ş-veaglle sinferurli.
Canda vrea tra s’hibã un filmu ţi eara tu aradã ti lansari, un filmu americanu tru cari aţelli arăilli suntu azvimţã şi, tru aestu aradã, suntu bãgaţ s’pãltească.
Statili Uniti nu va lu-alasã NATO – da asiguripseri secretarlu american di Stat, Marco Rubio.
România nu-ari s’pitreacâ askirladz tru Ucraina, nãpoi spusi tru summitlu ditu capitala ali Franțã, prezidentulu interimaru Ilie Bolojan.
Debatulu a istoriţloru plãseadzã nkisita cu triţearea la comunismu a Apiritãllei ali Europã tru meslu şcurtu 1948, cându comuniştilli ceholsovaci prillea acutotalui controlu tru guvernulu di Praga.
Combinatlu siderurghicu di Galaţi dukeaști criza gheneralâ ali industriei ivropeanâ ți hârgiuiaști multâ energhie.
Parlamentul Ivropean apruke unu planu di crișteari icunomicâ ti Republica Moldova di 1,9 miliardi di evradz. Easti nai ma marea andrupari finanțiarâ aprukeatâ di statlu viținu ali României di la spunearea ali independenţâ a llei andicra di URSS-lu di ma ninti, tu 1991.
Curtea Constituţională ali Românie nu apruke candidatura ti prezidenţiali a extremistului proarusescu Călin Georgescu.
Dupâ 20 añi, unu sportivu românu alinâ diznău pi nai ma analta scarâ a podiumului la Ivropeanili di atletismu indoor.
Chivernisea ditu Românii lâ fați tâmbihi a oamiñiloru s-aibâ angâtanu anda da foc a veghetațillei, di cara dupâ ahtări focuri au muritâ oamiñi
Europeañilli va s’agiutã ma largu Ucraina, financiaru şi militaru. Cu pţãnu kiro ninti di summitlu di Londra, premierlu britanicu dimãndã că lucreadză cu prezidentulu francez Emmanuel Macron la un plan tra s’curmã alumtili tru Ucraina, plan ţi va s’hibã pãrãstisitu deapoa a Statelor Unite.
Asiguripserli di securitate nu suntu maş trã Ucraina, ama trã tutã Arãdãrikea ditu Apiritã, luyurseaşti prezidentulu interimaru ali Românie.
Guvernulu di coaliţie PSD-PNL-UDMR s-ampuliseaşti cu prota moţiuni di cenzură după ţi fu bãgatu tu lucru. Parlamentarllii AUR, SOS şi POT (formaţiuni apufusitu-suveraniste, tru opoziţie tru Parlamentul di Bucureşti) dipusirã, marţã, prota moţiuni di cenzură contra guvernuluui PSD-PNL-UDMR, bãgatu pi lucru tu bitisita meslui andreu şi cumãndusitu di suţialu-dimocratlu Marcel Ciolacu.
