Pâhadzlli pi crișteari la energhie agudescu rata di cathi an ali inflaţie.
Protlu-ministru easti stipsitu că EXECUTIVLU ANDREADZI NAIMA MAREA KIREARI DI ACTIVI STRATEGHITI tu aesti ditu soni dauă dekenii, ”fără consultare tru coaliţie, fără debatu publicu şi fără s’aibã naima ñicã asumari politică”.
Dupâ unâ amânari salami, di sibepea a niachicâserilor politiți ş-a sesizărloru la Curtea Constituţionalâ, România ari buget di stat ti estanu.
România nu fați parti ditu ceamauana iu suntu acâțati Statili Uniti și Israelul contra a Iranlui, dzâți Bucureştiul.
Autoritățli di București au tu umuti planuri ti scâdearea a pâhălui la combustibili
Comisarllii europeañni Roxana Minzatu şi Apostolos Tzitzikostas vinirã vizitã tru România tru perioada 30-31 marţu cu programari ahoryea.
Autoritâţli româneșțâ suntu tu catastisi di alertâ di cara s-fați polim tu Orientul di Mesi.
Sãhãţli va s’hibã dati ninti cu unã oară, s’clleamã cã oara 3:00 va s’hibã oara 4:00.
La 1 apriliu va s’bagã tu lucru ordonanţa di urgenţă cari apufuseaşti catandisi di criză pi pãzarea naftãllei şi a produsiloru petrolieri ditu România.
Tru Anlu omagialu Constantin Brâncuși, Berlin s-dişcllisi unã expoziţie retrospectivă ti opera marlui sculptoru.
Pi şcurtu: România și criza ditu Orientul di Mesi; Moabeț di sigurlâki, Varșovia; Pripuniri ti mărili Parcheti; Năi ambasadori București
BERD scâdzu la 1,2% prognoza di crişteari a icunumillei ali Românie ti estanu
România avu ș-tu meslu yinaru nai ma marea ratâ di cathi anu ali inflaţie ditu Uniunea Ivropeanâ, di 8,5%.
Ti doi añi, literatura româneascâ va s-hibâ vedeta a Pânâyirlui Internaţional di Carti di Frankfurt.
Consiliul di administraţie ali BNR apufâsi ţânearea a ratâllei a toclui di politicâ monetarâ la livelul di 6,50% tu an
