Pareia di ficiuriț "Lilici Dit Mai" nâ spun poemi pi armâneaști ti aestu mșat chiro di primuvearâ. Pareia di ficiuriț easti cumândâsitâ di Zoe Gică di Custanța, ți easti cântâtoari, ama și dascalițâ la sculii, iu âlli anveațâ ñițlli limba și adețli armâneșțâ, ama și cântițli și gioclu a nostu mșat, armânescu. Bunâ-vâ ascultari!
Interviu cu Elvira Furchioti di Veria ți zburaști ti bana di vâr' kiro, di Lasapreasini, di adețli di ninti di Paști cându s-adra Cârnâvăl'i și Căpidañe'li
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ, s’da: <<>> Oaspiț la microfon: Interviu cu dna Zoe Gică - cântâtoari, ama și dascalițâ la sculie, iu âlli anveațâ ñițlli limba și cultura armâneascâ. Ea cumândâseaști și pareia Lilici ditu Maiu, parei di ficiuriț ți gioacâ, cântâ, ama dzâcu ș-poemati ți suntu adrati tamam di dna Zoe Gică <<>>Bunâ-vâ ascultari!
Fotograflu Coli Caranica zburaști di "Filmul alu Toma Caragiu" (2025) documentar omagial - 100 di anj di anda s-află teatrinlu Toma Caragiu. Imaginea și montajlu a filmului: Coli și Iuliana Caranica, minduita a filmului: Alexandru Gica <<>> Bunâ-vâ ascultari!
Prof. univ. dr. Alexandru Gica zburaști di "Filmul alu Toma Caragiu" (2025) documentar omagial - 100 di anj di anda s-află teatrinlu Toma Caragiu. Filmul fu minduit di Alexandru Gica, imaginea și montajlu: Coli Caranica, Iuliana Caranica <<>> Bunâ-vâ ascultari!
Prof. Dr. Thede Kahl zburaști di titlul di Doctor Honoris Causa ți-lli fu ahârdzit di Universitatea di București, sum egida ali Facultati di Limbi și Literaturi Xeani și ali Facultati di Științi Politiți ali Universitati di București (FSPUB) . <<>> Bunâ-vâ ascultari!
Moabeti cu Alexandra Piha ți easti Director reghional di vinderi EEMEA la Nord Anglia Education <<>> Bunâ-vâ ascultari!
Interviu cu Prof. Dr. Alexandru Gica ți zburaști di yiurtia di 100 di anj di la colonizarea a armâñilor tu Cadrilater, tu Românie (1925-2025) <<>> Bunâ-vâ ascultari!
Interviu cu teatrina, jurnalista și scriitoarea Ioana Popescu ți scoasi tu migdani, di ptânu kiro, cartea "Poveste din Pipera: Anotimpuri pierdute" ("Pirmithuseri di-tu Pipera: Iami kiruti di kiro")
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
Tu 15-li di Șcurtu 1918 eara amintatu prof. Vasile Barba, hoara Livãdz ditu Gãrție, ți dusi la Ațelu di Analtu tu 20-li di Sumedru 2007, Freiburg tu Ghirmãnie, și pitricutu calea ditu soni di vruta-lli Fumeallie cu soia și Armãnamea di Iuțido, București – di la scamnulu a Suțatãllei Culturalã Armãneascã la Mirmințâlli “Stã Vinirea”, iu ari arãpaslu tu Murmintulu cu Ayalma “Armãnlu nu Keari” deadunu cu vruta-lli nicukirã prof. dr. Katharina Barba.
