Turneu prezidențial în țări africane
Turneulu pi care preşedintile Klaus Iohannis îl faţe în perioada aestă în Africa include vizite di stat în Kenya, Tanzania, Capulu Vearde şi Senegal. Uidisit a Administraţilei prezidențială di la București, turneulu reprezintă primulu demersu politico-diplomatic la aţist nivel din ultimili 30 di ani şi vizeadză/mutrescu relansarea/darea ună nauă sila a relaţiilor a li Românie cu continentul african, ama și nevolia di revigorare a relaţiilor a Uniunilei Europeană cu Africa, în spiritulu a unui nou parteneriat. În cadrul a discuţiilor cu omologili a lui, ama şi cu alţi înalţâ demnitari africani, președintile Klaus Iohannis urmăreaște/mutreaşte identificarea a misurilor tră dezvoltarea a relaţiilor comerciale şi creaşterea alâximintilor economiţe, impulsionarea cooperarilei în domenii di interes comun, ama şi consolidarea a profilului a li Românie ca furnizor di educaţie, părninda di la tradiţia a cooperarilei în aestu domeniu cu ţările din reghiune.
Noaua leadze a pensiilor, în Parlamentu
Senatulu di la București adoptăă proiectul di nom a Guvernului mutrinda sistemulu public di pensii. Leadzea fu examinată în procedură accelerată, di aformia că guvernul di coaliţie PSD-PNL doreaşte/ari dor ca aesta să hibă adoptată di Parlamentu până pi 20 brumar/noiembriu, tra să hibă aplicată/ bâgată tru practichie di la 1 ianuariue. Tut aţeauăşi/ eidia procedură va hibă şi la Camera Deputaţâlor, care easte for decizional tru aestu caz. Din opoziție, USR transmise că situaţia easte dip ciudioasă şi tră niaprucheare în cazulu a unei leadz ahât di importantă, iar Alianţa tră Unirea a Românilor susţâne că noaua leadze vine în beneficiul a ţilor cu pensii mări. Cu toate că aflată în opoziţie, după ţe are guvernată până amu şi îndoi meşi arada di PSD şi PNL, UDMR are votatată în favoarea a documentului. Proiectul pruveade doauă majorări a veniturilor di pâradz a pensionarilor tru 2024: ună în ianuarie şi alta tru aghaezmăciune/ septembriu.
Protesti în România
Circa 2000 di angajaţ/ lucrători din numir mare di domenii si adunară în faţa sediului a guvernului din București, într-ună acţiune di protestu organizată di Confederaţia Sindicală Naţională Meridian. Principalile nemulţaniisiri sunt ligate di sistemulu a nauălei leadze a sistemului public di pensii și de unile misuri fiscal-bugetare. Căftările a sindicaliștilor au vizată/mutrită normile di ieșire la pensie, care, spun eli, lă suprimă/ lă talie anumite beneficii în ţe mutreaște vârsta/ilichia di ieșire din sistem și cuantumulu a pensiilor. Totunăoară și leadza supranumită a austeritatilei va aibă un impactu major asupra a bugetarilor, mai spun protestatarili. Proteste avură loc și în țară. Nemulțaniisiţ, în principal di condiţiile şi volumulu mare di lucru, au protestată, în siptămână aestă, și funcţionari di la casile di pensii, di la aghenţiile di ocupare a forţălei di lucru şi aţeale tră plăţ şi inspecţie soţială, di la direcţii județeane di sănătate publică, angajață di la Ministerulu a Sănătatlei și farmaciști.
Date și previziuni economiţe
În România, rata anuală a inflaţilei are scădzută în mesulu octombriu la 8,1%, di la 8,8 procente în septembriu, uidisit a datilor prezentate, siptămână aestă, di INS. Pi de altă parte, previziunile economiţe di toamnă a Comisilei Europeană da să si veadă că România va înreghistreadză ună diminuare a creaşterilei economică din cauza inflaţilei mare. Aşi, creaşterea PIB a Românilei easte corectată în scădeare la 2,2%, din cauza inflaţilei mai marte dicât media europeană, a căftarilei externă scădzută şi a condiţiilor restrânse di finanţare. Creaştirea reală a PIB-ului a Româniilei va poată să hibă di 3,1% în 2024 şi 3,4% în 2025, iar deficitulu public easte prognozat că va scadă di la 6,3% di PIB anulu aestua, la 5,3% în 2024 şi 5,1% în 2025, ca urmare/di aformia a misurilor di consolidare fiscală ţi urmeadză să hibă implementate în mesulu ianuariu. România easte în procedură di deficit excesiv şi, macă si nu reuşească să reducă diferenţa dintră hărgile publiţe şi venituri, riscă să cheară fonduri europeane di dzăţ di miliarde.
Chentrulu European di Instruire F-16
La Baza 86 Aeriană di la Feteşti, în sud-estul a Româniilei, fu inaugurat, luni, Chentrulu European di Instruire F-16, în prezenţa a miniştrilor a apărarilei român și olandez. Va hibă un hub internaţional tră pregătirea a piloţălor di pi aestu tip di aeronave, din statele aliate şi partenere, inclusiv din Ucraina. Totunăoară, va contribuie/agiuută la accelerarea procesului di formare a piloţălor români, în contextul în care Armata română va lia 32 di aeronave F-16, achiziţionate din Norvegia. Chentrulu di antrenamentu are, deja, în dotare ţinţe avioane F-16, iar alte 18, din Țările di Înghios, va agiungă în România până la bitisita anului. Flota aeriană a Armatălei Română are/dețâne în momentul di faţă 17 F-16, achiziționate din Portugalia. Chentrulu European di Instruire fu realizat în baza a unui acordu di colaborare prin care România bagă la dispoziţie baza, facilităţâle di instruire şi agiutorulu a naţiunilei-gazdă, Forţile Aeriane Regale Olandeze bagă la dispoziţie aeronave F-16, iar compania americană Lockheed Martin, producătoare a aparatilor di azboir, asiguripseaşte instructorili şi partea di întreţânire.
Nale repatrieri din Gaza
În siptămâna aestă, alță cetăţeani români şi membri di familie al uştor fură evacuaţ/scoşi din Fâşia Gaza și au agiumtă în România, la bordul a unor curse speciale operate di compania naţională TAROM – transmise Ministerulu di Externe di la Bucureşti. Ţeli evacuațăli au agiumtă pi teritoriul a Eghiptului prin punctul di frontieră Rafah hiinda preluaţ, ulterior, di reprezentanţăli a Ambasadălei a li Românie tru Eghiptu. Ună echipă mobilă a Celulălei di Criză a MAE l‘i însoţââ, apoia, până la Cairo, di iu fură îmbarcaţ spre România. MAE precizeadză că dialogulu cu autorităţâle israeliane şi eghipteane continuă, în videarea a li facilitare a evacuarilei şi a lântor cetăţeani români şi membri di familie aflaţ în Fâşia Gaza care au solicitată fudzearea, în funcţie di evoluţiile din teren şi di acordul a părţălor implicate.
Autor: Corina Cristea
Armânipsirea: Hristu Steriu