Stâmânâ amplinâ di protesti tu Româníi
Chivernisea di București apruche misuri ți andregu unâ parti ditu criprăli a agricultorlor ș-a transportatorlor, ți facu protesti di cama di unâ stâmânâ, protesti ți dusirâ la ânchidicări a traficlui pi geadeili ți suntu aproapea di mărlli câsâbadz, pritu cari ș-capitala, ș-blocaji tu puncti di trițeari a sinurlui cu Ucraina. Lista a câftărlloru cu cari protestatarlli s-dusirâ la moabețlli cu guvernanții easti multu tâfoasâ, nihâristuseara ți u au tuț easti pâhălu mari ali motorinâ, pâhadzlli di asiguripseari, ama ș-presiuñli di pi pâzarea internâ di itia a produsilor agricoli ucraineni importati. Protestatarlli câftarâ, pritu alti lucri, unâ amânari a rambursărlor a împrumuturlor, pâltearea ma cușia a subvenţiilor ş-călluri ahoryea la punctili di trițeari a sinurlui ş-tu portul Custanța di la Amarea Lai em ti camioanili ditu UE, em ti camioanili ditu nafoara a bloclui, baș ș-ditu Ucraina.
Dupâ moabeț, furâ andreapti lucri ți țânu di yixeara a camioanilor, adrarea a inspecțillei/mutrearillei salami faptâ cându ș-cându a vehiculilor ș-atestarea profesionalâ a șoferlor. S-au faptâ jgllioati trâ ninti ș-ti năili nomuri tu ți mutreaști polița RCA, Autoritatea di Mutreari Finanțiarâ dzâcândalui că acațâ tu isapi ma multi misuri ți lipseaști sâ scadâ copuslu finanțiar ti asiguripseara fârâ di altâ a vehiculilor di transportu. Tu dumenea agricolâ easti zborlu di agiutoari finanțiari ș-di alâxeri a normilor tu ți mutreaști filisearea a utilajilor. Pritu aesti misuri easti ș-ațea ti dari di 100 di evradz pi ihtaru ş-pânâ di 280.000 di evradz ti fermierlli ți au zñíi di ispetea a polimlui ditu Ucraina. Executivlu mutri ș-pripunirea di amânari ti șcurtu chiro a pâltearillei a ratilor la creditili a producătorlor agricoli ți avurâ zñíi di xerea ditu 2023. Protestili a agricultorlor ditu tutâ Evropa fură, ñiercuri, ș-pi aghenda a eurodiputaţlor ți s-adunarâ Strasbourg. Ei âlli câftarâ sursi finanțiari suplimentari ali Comisíi Evropeanâ ş-unâ nauâ politicâ agricolâ comunâ.
Yiațârlli di familíi ș-aței ditu ambulatorii anglleațâ protestili
Stâmâna aesta, yiațrâlli di familíi ș-ațelli ditu ambulatorii di spețialitati ditu tutâ vâsilia adrarâ protesti ta sâ scoatâ tu migdani că nu va sâ scadâ sumili ti decontarea a servițiilor medicali, aşi cumu pripunea autorităţli tu năulu contractu cadru. La pâzârâpserli di gioi cu reprezentanţâlli ali Casâ Naționalâ di Asiguripseri di Sânâtati s-apufusi că bugetlu di tora pruvidzut ti elli va s-armânâ ași pânâ tu dzuua di 30 di cirișaru 2024, iara pânâ atumțea va s-aflâ cearei ti adâvgarea di pâradz la sumili ți li au, ta s-aibâ câtu lipseaști pânâ tu inșita a anlui. Protestatarlli spusirâ că, maca tu dzuua di 1 di alunaru nu va s-aflâ cearei ti finanţarea uidisitâ a sistemlui di asiguripseri di sânâtati, aestu sistemu nu mata va s-hibâ, nu mata va s-aibâ contracti niți pi yiațrâlli di familie, niți pi ambulatoriu di spețialitati. Autoritățli zburăscu ș-ti crișterea a salariilor/arudzlor a personalului ditu sistemlu di sânâtati, sum fuvirsearea cu greva ahurhitâ di Federația Sanitas, nai ma marli sindicatu ditu sistemlu sanitaru.
Compania Pfizer deadi tu giudico România
Compania Pfizer deadi tu giudico România ta sâ-lli bagâ zori a Chivernisillei s-pâlteascâ dzăț di miliuni di dozi loati tu pandimíi. Ministrul Alexandru Rafila dzâți că plândzearea fu anyrâpsitâ la un giudico di Bruxelles ti unu contractu nipâltitu di cratu pritu cari chivernisea câfta dzăț di miliuni di dozi di vacțin anti-COVID, iara dapoaia nu mata vru s-li pâlteascâ. Ministrul a sânâtatillei dzâsi că, di cara duñeaua nu vrea ta s-vacțineadzâ, România nu avea iu s-țânâ ș-dapoaia iu s-aspargâ unâ cantitati ahâtu mari di vacținuri. El dzâsi ti Radio România că s-aştipta s-adarâ ahtari lucru Pfizer, di cara idyiul lucru lu pâțârâ ș-alti dauâ craturi evropeni, Ungaria ș-Polonia, vâsilii ți nu vrurâ sâ simneadzâ amendamentili pripusi di compania farmațeuticâ. Ti cazlu a dozilor di vacținu anti-COVID, DNA ahurhi tu bitisita a anlui ți tricu mutrearea penalâ a premierlui di ma ninti Florin Cîţu, a minişțrâlor di ma ninti a sânâtatillei Vlad Voiculescu ş-Ioana Mihăilă, cata cumu ș-secretarlu di statu di ma ninti tu Ministerlu a Sânâtatillei, Andrei Baciu. Elli suntu acuzaţ ti abuz/catahrisi la lucru ş-di complițitati la abuz/catahrisi, ti furnia că ei câftarâ cantităț mări di vacțin, multu ma mări di cât avea anaghi. Procurorlli adrarâ isapea că easti zborlu di unâ zñíi la bugetu luyursitâ la cama di 1 miliardu di evradz.
15 di yinaru – Dzuua a Culturâllei Naționalâ tu România ş-Republica Moldova
“Eminescu fu “unu ți veadi tu yinitoru”, cari “scrisi tu spiritlu a popului a lui, ama ți cunuscu ş-armonia a milețlor a lumillei”. ” Nu scrisi casten ti unu locu ş-unu chiro. Eminescu scrisi ti nibitiseari. Ti ațea, dzuua anda s-află zdruditlu fcioru pi ațeali oahti di Ipoteşti easti dzuua cu tihi a mirâllei aluștui popul, ți fu luyursitâ cu mintimineațâ tu dauli craturi româneşțâ ş-tu suflitli a româñlor di iuțido ca Dzuua a Culturâllei”. Suntu minduerli a prezidentului ali Acadimíi Românâ, Ioan-Aurel Pop, mindueri spusi la sesiunea festivâ comunâ andreaptâ, tu formatu hibridu, di Acadimia Românâ, deadunu cu Acadimia di Ştiinţi ali Republicâ Moldova, tu dzuua di 15 di yinaru, ti Dzuua a Culturâllei Naționalâ ditu aesti dauâ vâsilii. Tu România, dzăț di muzei, biblioteț, săli di conțerti ş-spectacoli, țentre ică instituti di culturâ dizvârtirâ activităţ ta s-yiurtuseascâ aestâ sârbâtoari. Dzuua a Culturâllei Naționalâ fu yiurtusitâ ș-tu xeani, pritu Institutlu Cultural Român, ți andreapsi, cu furnia aesta, dzăț di iventuri, câlisindalui oamiñlli la conțerti, expoziții, spectacoli di teatru ș-baletu, recitaluri di poezíi.
Armânipseara: Mirela Biolan Sima