După 34 di añi, tuti li știm, icã ași cumu pistipsimu, ti Cumitia româñă ditu andreu 1989. Pastorlu reformat maghiar Laszlo Tokes di Timișoara avea ahurihtã s’cutugurseascã regimlu comuñistu și autoritățile represive ș-propuñ s-lu avinã ditu cãsãbã. Tu 15 di andreu 1989, forțili di represiuñe ahurhescu s’iñtrã tru coñflictu cu populația. A doaua dzuuã, protestua putearillei teñtrale comuñiste. Alanta dzuua, tu 17 andreu, dimoñstrañții aputrusescu aestu sediu, ama, tru aestu kiro, dictatorlu Ñicolae Ceaușescu avea data cumandu s’aminã tufeki tu banãtori. Represiuñea sâñdziroasă pare s’aibã ndreaptã problema di Timișoara a deapoa Ceaușescu fudzi tu unã planificata voltã Irañ. S-toarnã tu 20 andreu, dzuuã tru cari timișoreañllii avea elefterisita casabalu di comuñismo. Tu 21 di andreu,a dictatorului Ceaușescu ãlli si ndreadzi unã dimoñstrație populară, București. Aduñarea babageanã, cari lipsea s’hibã unã mañifestare di andrupari a regimului comuñist s’alaxeashti tamamu ana di aesta formulã.
Cumitia populară nkisi deapoa București emu a doaua dzuuã, tu di 22 andreu, Eleña și Ñicolae Ceaușescu fug cu uñ elicopter di pe sediul teñtralu a Partidului Comuñist. Tu scurtu kiro furã acãţaţ a deapoa tu 25 andreu 1989 eara executaț. Prezeñtarea aesta scurtă pare s’hibã uñ steñariu di documeñtar ditu dzãlele ñoastre. Aţea ti nu avemu după 34 di añi, suñt minutisurli atiloru dzãli ñu evideñțele croñologice ci starea di spirit, emoția și reacțiile omeñești. Comuñismul s-iñstalã, cu sirţãlle , cu zori mari, tu bitisita a Doilui Polimu Moñdial, unaoara cu yinearea-a askeriloru sovietiti și sfati una naua ampartsari ali Europei, apufusita di Staliñ și Churchill. Tru 1965, Ñicolae Ceaușescu easti aleplargu di Uñiuñea Sovietică și s-apruke di lumea occideñtală.
După 24 di añi, tru 1989, easti uñul ditu nai ma sertsalli dictatori comuñiști ali Europa. Iara situația ecoñomică a Româñiei, ma dusi la un dipreciere periculoasă a ñivelu di bana. Eara arcoari ncasi, nu avea macasri, coad ti itsi lucru eara ananghi. Iar represiuñea serta exercitată di regimul comuñist nkidica itsi opzoantu i vara mutari capu. Tru toamña añului 1989, regimurile comuñiste ditu Estul Europallei cadea arada, arada, atselu ditu soni tsi avea armasa eara aestu ditu Româñia, cumandusit cu mâñă di hier di Ñicolae Ceaușescu și nicukira-a lui soția lui, Eleña. Situația era explodzuuãvă iar dimoñstrațiile di la Timișoara tr susțiñerea pastorului Tokes au fost diclañșatorul revoltei. După una stămâñă, curbanjli a timișoreñilor agiundzea shiba tu piriclliu, ma snu stindea cumitia. Tru adunarea populare ditu 21 andreu, orgañizată di comuñiști ti ndruparea ali Ceaușescu, s-avdza unu halatu vartosu, canda eara vara explozie, iara nillili di oameñi au părăsit piața tru dibañdadă. S-a spus că, di fapt, această aduñare a fost orgañizată special di cei cari, ditu iñteriorul partidului comuñist, își propuñeau trulăturarea dictatorului. Scañdările di la Timișoara, “Jos comuñismul!” și “Jos Ceaușescu!”, di ñetruchipuit pâñă atuñci tru Româñia, se auzeau cu forță și tru București. Tru cursul ñopții, mii di bucureastiñi au protestat eroic tru ceñtrul cãsãbãului. Dimiñeața, armata s-a trutors tru cazărmi, după ce s-a añuñțat că miñistrul apărării s-a siñucis.
Dimoñstrañții loarã cu asalt sediul Comitetului Ceñtral ditu ţeñtrul Bucureștiului iar nicukirlliCeaușescu au reușit să fugă tru ultima clipă, fiiñd luați di uñ elicopter di pe acoperișul sediului. Ñimic ditu ceea ce ar fi trebuit să fie uñ plañ di salvare a lor ñu a mai fuñcțioñat astfel că cei ce dițiñeau puterea dipliñă, pâñă atuñci, au diveñit fugari ñeputiñcioși, ce au fost arestați tru scurt timp și predați armatei. Tru aceeași dzuuã di 22 andreu, tru Româñia ahurhescu unã alumtã coñfuză, a popului contra a uñui inamic ñividzut, numasitu geñeric “teroriștii”. Anarga anarga, ñoile autorități s- iñstalaã și amintara stabilitate, s-thimilliusi uñ Coñsiliu Ñațioñal FSÑ cari s’coñducă structurile teritoriale ale Froñtului Salvării Ñațioñale ti lipsesea s’hibã adrati. Tru idyiulu kiro, s-himilliusirã partidi politice și multi publicații, unão presă liberă tr o societate eliberată.
Autoru: Marius Toţa
Armãnipsearea: Taşcu Lala