Institutulu Cervantes di București are găzduită/ fu loculu iu si ţânu un evenimentu de importanță specială: cheremonia di omagiare în România a lu Mircea Cărtărescu, ţel mai cunoscutulu autor român contemporan în lumea hispanică. Evenimentul fu ocazionat di decernarea Premiului FIL tră Literatură în Limbe Romaniţe, ediția 2022, în cadrulu a ţilui ma marile pânâghir de limbă spaniolă – Panaghirulu Internațional di Carte Guadalajara (FIL) – a scriitorului Mircea Cărtărescu. La evenimentul organizat di FIL Guadalajara și găzduit/ apănghisit de Institutulu Cervantes din București au participată jurnaliști, oameni di litere, arada di cititori fideli a scriitorului român. Dulce María Zúñiga, directoarea Premiului FIL Guadalajara tră Literaturi în Limbe Romaniţe, Carmen Mușat, directoarea revistălei Observator Cultural, și Oana Fotache Dubălaru, critic literar, zburără di opera lu Mircea Cărtărescu, a cure versiune în limba spaniolă easte simnată di traducătoarea Marian Ochoa de Eribe și publicată la Editura Impedimenta din Madrid. Un scriitor plurivalentu, cu un stil maximalistu, care si încadrează pe dimplin în tradiția literaturălei universale, şi ţi-și bagă cititorili din întreaga lume în fața unor interogații oniriţe/ di vis și existențiale, avânda ună operă integratoare, imaginativă și orbitoare, împiltinda elemente fantastiţe și realiste, ficțiuni speculative ţe investigheadză construcția identitară, părninda di la un spațiu liminal și periferic spre un peisaj european. Turlia aesta își motivă juriul a Premiilor FIL 2022 opțiunea tră Mircea Cărtărescu, şi ţi lu aleapse pi scriitorulu român dintră aţeale optdzăţă di candidaturi. Premiul FIL tră Literatură în Limbe Romaniţe easte aţea mai analta distincție a Panaghirului Internațional di Carte di la Guadalajara și recompenseadză ună bană dedicată a creațilei literare. Carmen Mușat zbură di experiența lei ca membră a juriului internațional a Premiului FIL tră Literatură în Limbe Romanicţ și di relevanța literaturălei a lu Mircea Cărtărescu. Ea dzâse:
Familia limbilor romaniţe easte foarte puternică și nu easte lișor să aledzâ atumţea cându în discuție iintră scriitori de primă mărime din Franța, Italia, Spania, de faptu din toate țările cu limbe romaniţe din Europa și, evidentu, dia ţeale din America Latină. Ași încât faptul că România fu di doauă ori aleaptă tră Premiul FIL – prin reprezentanțâli a lei, Norman Manea, tru 2016, și Mircea Cărtărescu, tru 2022 – cred eu că spune foarte multe dispre valoarea literaturălei română și dispre interesulu tră literatura română pi care îl manifestă oameni din părţă diferite a lumilei. Mircea Cărtărescu easte considerat, pe bună ndriptate, ca hiinda unulu di mărili prozatori a lumilei. Din punctul a meu di vedeare, Mircea Cărtărescu easte un poet care u xanamindui poezia română. După volumile a lui Faruri, Vitrine, Fotografii (1980) și Levantul (1990) nu si mata poate să scrii cum si scria înăinte în literatura română. Alăxi limbajulu poetic, totunăoară, alăxi formula poetică. În literatura română cred că sunt maşi patru poeță care au faptă aesta înăintea a lui. Mi bucur, ași ma, că juriul a Premiului FIL si dănăsit la Mircea Cărtărescu, di aformia că prin el, prin opera lui ahât di specială, fereastra cătră literatura română si deşchlide ninca unăoară și cu mare folos, cred, tră toț scriitorili români.
La apruchearea Premiului FIL, în noiembriu 2022, la Guadalajara, Mircea Cărtărescu zbură dispre poezie și poeț: Nu putem să nă imaginăm ună prezență mai absentă, nu putem să nă imaginăm un destin mai dramatic, astăndză, dicât aţel a poetului, care decide să își dedică întreaga bană a artălei. (..)Eu nu fui niţeunăoară altuţiva decât un poet… Poezia mi-are luminată întreaga bană. Ninca și romanile a meale sunt, de faptu, poeme. Am scrisă totâna poezie ca formă a libertatilei, a solidaritatilei, a empatiilei tră toț oamenili. Am scrisă contra a polimilor și a discriminărilor di toate turliile…. La Institutulu Cervantes, Mircea Cărtărescu zbură dispre încântarea/ fascinația ţe o/u tră literatura și lumea latino-americană. El dzâse: Fui cucerit di aestă lume, pi care o/u lughursescu ună lume didip familiară tră români, di aformia că românili aduc, fără înduială, cu latino-americanili. Aduc, în prima rădăriche, evidentu, în ţe mutreaşte limba, ama aduc și ţe mutreaşte istoria. Avem ună istorie comună de dictaturi și, din păcate, avem tot aţeauăși dispărţare/ hauă întră aţeli bogaț și aţeli oarfăni. Și, mai ahoria, avem ună literatură imaginativă, cred că aesta nă uneaște ţel mai multu. Tră noi, explozia din anili 60 a literaturălei latino-americane nu fu ună surpriză ahât di mare, di aformia că aveam și noi ună tradiție a literaturălei fantastică ţe acăţa cu Mihai Eminescu, merdzea ma diparte cu Vasile Voiculescu ș.a.m.d., agiungânda până la unili scriitori a noștri din anili 60. Di aţea aformie nu fu ună surpriză, că fu ună imensă bucurile și ună confirmare că, de faptu, literatura, proza adevărată lipseaşte să aibă un germene di poezie, un strop/ ună chicută di fantastic, ună aură de miraculos. Și aestea li avem descoperită di mplin la Gabriel García Márquez, Mario Vargas Llosa, Alfredo Bryce Echenique, Juan Rulfo, la marile scriitor mexican Carlos Fuentes, și la alță mulță scriitori de ună extraordinară valoare. Noi apoia navem faptă copu tra s-nă aduţem cu eli. Avem învițată multu di mult di la aești autori și feaţim gaierete tra să scriem pi tot aţeauăși linie, vără turlie rămânânda ama noi înșină, filtrânda fantezia, fantasticulu, suprarealismulu aliştei lume, prin propria a noastră istorie, prin propriile a noastre percepții.
Mircea Cărtărescu are publicată piste 30 di cărță, aţeale mai importantile scrieri a lui hiinda: Theodoros, Travesti, Orbitor, Solenoid, Nostalgia, Câţe aghăpisim mulierile, Melancolia, Poeme di amor, Totul, Ici ţiva/ Ne mică, Levantul. Operă- sa, tradusă în piste 25 de limbe, are loată premii prestigioase în România, ama și tru xeane:Premiul Thomas Mann tru Ghermănie (2018), Premiul Formentor în Spania (2018), Premiul Gregor von Rezzori în Italia (2015), Premiulu de Stat a li Austrie tră Literatură (2015), Premiul a căsăbălui Leipzig tră Achicăsire/ Înțeleadzere Europeană (2015), Premiul Euskadi de Plata, Spania (2014), Marile Premiu tră Poezie în Serbia (2013), Premiul Spycher-Leuk“ în Elveția (2013), Premiul Vilenica în Slovenia (2011).
Autor: Corina Sabău
Armânipsire: Hristu Steriu