Scrisoare a Preşedintelui către Parlament
Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au luat act, miercuri, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care Parlamentul este informat că forţa de reacţie a NATO poate intra, staţiona sau tranzita România în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024.
În scrisoare, preşedintele afirmă că mediul internaţional a devenit tot mai puţin predictibil, starea conflictuală la nivel regional şi global s-a amplificat, iar Rusia nu a renunţat la obiectivele iniţiale declarate ale invaziei. Potrivit documentului citat, în situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată, în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia”.
Preşedintele Iohannis menţionează că, pentru punerea în aplicare, în intervalul de timp foarte scurt avut la dispoziţie – 72 de ore – a măsurilor pregătite la nivel naţional în scopul recepţiei Forţei de Răspuns a NATO, este necesar să preexiste aprobarea pentru dislocarea sau tranzitarea acesteia pe teritoriul naţional.
O nouă lege pentru pregătirea militară a populaţiei?
În acelaşi registru, membrii Comisiilor de apărare din Parlament au avut o întâlnire cu conducerea ministerului Apărării, consacrată situaţiei regionale de securitate, problemelor legate de achiziţii şi legislaţiei în domeniu. Recent, Şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, atrăgea atenţia că este nevoie de actualizarea legislaţiei privind pregătirea populaţiei pentru apărare şi sublinia importanţa refacerii rezervei militare operaţionale, pe fondul unui serios deficit de personal şi al îmbătrânirii rezerviştilor. În cadrul eforturilor de pregătire a populaţiei pentru apărare, ministerul de resort va propune un proiect legislativ privind introducerea voluntariatului, ca formă de familiarizare cu pregătirea militară. Astfel, tinerii între 18 şi 35 de ani, indiferent de sex, care doresc acest lucru, pot fi instruiţi să utilizeze o armă, pentru a deveni rezervişti voluntari. Nu este luată în calcul revenirea la stagiul militar obligatoriu.
Pe de altă parte, toţi oficialii de la Bucureşti, fără excepţie, au dat asigurări că România nu este în pericol de război. În ultima perioadă, oficiali NATO şi şefi ai armatelor aliate şi-au exprimat îngrijorarea privind o eventuală extindere a conflictului militar din Ucraina.
Măsuri pentru fermieri
Guvernul a aprobat, joi, o serie de măsuri care să vină în sprijinul fermierilor. În principal, este vorba despre credite cu dobândă mai mică şi de subvenţionarea electricităţii. Toate taxele legate de credite vor fi achitate de Ministerul Agriculturii. Potrivit ministrului de resort, Florin Barbu, marea majoritate a măsurilor convenite cu fermierii au fost adoptate. Amintim că, asemenea colegilor lor din state ale Uniunii Europene, fermierii români au ieşit în stradă, săptâmâni la rând, pentru a reclama costurile ridicate de producţie, pe fondul tranziţiei la agricultura ecologică, importurile agricole ieftine din Ucraina şi mult prea stufoasa birocraţie europeană.
Pledoarie pentru Europa
Preşedintele Klaus Iohannis a pledat, miercuri, într-un discurs rostit în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, în favoarea unui proces decizional mai rapid la nivelul Uniunii Europene, chiar şi cu renunţarea la dreptul de veto pentru anumite dosare. Proiectul european necesită efort şi răbdare, dacă vrem să trăim într-o Europă unită şi prosperă, a subliniat Iohannis. El a pledat, totodată, pentru intrarea completă a României în spațiul Schengen.
„Ridicarea, în martie, a controalelor la frontierele aeriene şi maritime trebuie urmată, în mod firesc, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor de la frontierele terestre. Doar astfel vom avea reflectarea corectă şi concretă a contribuţiei pe care România o aduce la consolidarea securităţii întregii Uniuni”, a arătat Klaus Iohannis. Şeful statului a subliniat importanţa alegerilor europene care vor avea loc în luna iunie şi le-a transmis celor care intenţionează să candideze să lupte pentru Europa în campania electorală şi nu împotriva ei. El a mai spus că Uniunea trebuie să-și consolideze valorile și apărarea.
Noul ministru de Externe al R. Moldova, la Bucureşti
Eforturile de reformare a Republicii Moldova sunt vizibile şi apreciate, a declarat ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, după discuţiile de săptămâna aceasta, de la Bucureşti, cu noul ei omolog de la Chişinău, Mihai Popşoi. „Vedem încercări de manipulare şi diverse acţiuni vizibil orchestrate din exterior. Din nefericire pentru cei care finanţează astfel de planuri şi din fericire pentru Republica Moldova, ţara a rezistat şi va rezista. Îşi consolidează capacităţile instituţionale, este în plin proces de reforme şi, mai ales, este ferm ancorată în parcursul său european”, a subliniat dna Odobescu.
Ministrul Mihai Popşoi a opinat că ultimii doi ani au fost pentru ţara sa o mare provocare, dar în acelaşi timp şi o mare oportunitate de a se transforma pozitiv pe calea integrării europene. El a spus că a fost asigurat, încă o dată, că România va continua să acorde vecinei sale de la Est sprijin prioritar, cuprinzător şi solid în proiectele care vizează consolidarea securităţii energetice, dezvoltarea infrastructurii, avansarea pe parcursul de integrare europeană şi dezvoltarea capacităţilor instituţionale pentru implementarea eficientă a reformelor.