România alocă culturii mai puțin de o zecime de procent din PIB, dar se mândrește cu premii europene pentru patrimoniu și festivaluri de renume. Dincolo de aceste vitrine, mii de muzeografi, artiști și lucrători culturali trăiesc din salarii mici, joburi multiple și o precaritate cronică.
Comisia Europeană a lansat o strategie pentru combaterea sărăciei la nivelul Uniunii. Imediat după anunțul executivului de la Bruxelles, România a anunțat că a demarat, și ea, întocmirea unei strategii naţionale în acest sens.
În România, peste un sfert din populaţie se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială
Piața muncii din România trece printr-o perioadă de transformări accelerate, pe fondul incertitudinilor economice, al creșterii costurilor de trai și al schimbărilor tehnologice.
Mii de români merg, an de an, la muncă sezonieră în fermele din Austria, la cules de sparanghel, căpșuni sau legume în sere. În această ediție a rubricii „Societatea”, Ioana Popescu, doctorandă și voluntară în campania Sezonierii, vorbește despre condițiile de lucru și încercările de organizare a muncitorilor.
Chiar dacă românii au prioritate pe piața națională a muncii, în ceea ce-i privește pe lucrătorii străini, aceștia trebuie să se bucure de tot respectul pe care românii înșiși ar dori să-l primească oriunde peste hotare ar lucra.
Academia Română, de 160 de ani cel mai înalt for național de consacrare culturală și științifică, ghidează societatea prin cunoaștere.
Concluziile studiului „Barometrul BunăStării” arată că educația rămâne una dintre cele mai vulnerabile dimensiuni ale calității vieții în România, cu efecte directe asupra integrării sociale, a competențelor de bază și a șanselor reale ale noilor generații.
Tot mai mulți români întâmpină dificultăți în plata ratelor, a creditelor sau a altor obligații financiare, iar procedura de insolvență a persoanelor fizice devine o soluție tot mai discutată.
Uniunea Europeană vrea ca, până în 2030, să diminueze cu 30% importurile din afara UE de minerale critice.
Implementarea cărții electronice de identitate în România este, încă, în stadiul de șantier și va mai dura până când românii nu vor mai purta asupra lor decât noul buletin.
Românii aruncă 3,4 milioane de tone de alimente pe an, în timp ce peste 27% din populaţia țării se află în risc de sărăcie şi excluziune socială.
Scăderea vârstei de la care începe răspunderea penală în România este o temă intens dezbătută public, care pune față în față nevoia de justiție în cazuri de violență extremă și responsabilitatea statului de a preveni delincvența juvenilă prin educație, sprijin psihosocial și intervenție timpurie, nu prin sancțiuni penale aplicate copiilor.
În perioada 2021–2024, în România au fost încheiate aproximativ 340.000 de noi contracte individuale de muncă pentru cetățeni din afara Uniunii Europene.
Un scandal uriaș și o investigație jurnalistică au devoalat că, în unele adăposturi private pentru câini din România, eutanasierea necuvântătoarelor a devenit o afacere de milioane de euro din bani publici.
