În perioada 2021–2024, în România au fost încheiate aproximativ 340.000 de noi contracte individuale de muncă pentru cetățeni din afara Uniunii Europene.
Un scandal uriaș și o investigație jurnalistică au devoalat că, în unele adăposturi private pentru câini din România, eutanasierea necuvântătoarelor a devenit o afacere de milioane de euro din bani publici.
Digitalizarea influenţează neurofizic, psihologic, social, cultural și, nu în ultimul rând, transgenerațional dezvoltarea copilului şi a mediului în care creşte. Nu dispozitivele în sine determină, însă, un anumit comportament, ci deciziile cu privire la cum își petrece timpul, spre ce își canalizează energia, cu cine și cum interacționează online sau cum se raportează la propria persoană.
Scăderea vârstei de la care începe răspunderea penală în România este o temă intens dezbătută public, care pune față în față nevoia de justiție în cazuri de violență extremă și responsabilitatea statului de a preveni delincvența juvenilă prin educație, sprijin psihosocial și intervenție timpurie, nu prin sancțiuni penale aplicate copiilor.
Alina Dumitriu a început să facă activism de la vârsta 16 ani și de atunci a știut că asta va face toată viața. Astăzi, la 46 de ani, este influencer civic și conduce ONG-ul Sens Pozitiv.
Implementarea și utilizarea Inteligenței Artificiale este și în România, la fel ca peste tot în lume, în creștere. Dar se situează, încă, sub media globală.
România are un deficit atât de cadre militare active, cât și de rezervişti. Iar rezerva este într-un proces natural de îmbătrânire, compusă fiind, în principal, din cei care au efectuat serviciul militar, obligatoriu până în 2007, an când a fost suspendat. În România a intrat în vigoare o nouă lege privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Potrivit acesteia, tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, băieți și fete, cu domiciliul stabil în România, au posibilitatea să facă – voluntar – un stagiu de pregătire militară de bază de 4 luni, după care vor fi înscriși în rezerva operațională a armatei.
Asociația „Niciodată Singur”, în parteneriat cu Kantar, a realizat în august 2025 un studiu care scoate la iveală o criză profundă a singurătății în rândul vârstnicilor din mediul urban din România, accentuată de schimbările demografice și de factorii socio-economici.
În decembrie, Guvernul a pus în transparență decizională un proiect de lege privind accesul și șederea muncitorilor migranți. Patronatele importatorilor forței de muncă consideră unele prevederi propun măsuri excesive privind agențiile de recrutare.
Două proiecte noi – ePatrimoniu și eMonumente – vor digitaliza patrimoniul cultural al României. Cetăţenii îl vor putea, astfel, explora într-un mod simplu, interactiv şi util. Totodată, specialiști, funcționari, cercetători, organizații și oameni obișnuiți vor beneficia de servicii publice electronice în domeniu.
Guvernul şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc pregătesc un plan prin care să crească nivelul de conştientizare a oamenilor faţă de crimele comunismului în România.
România se află în fața unui declin demografic accentuat, confirmat de cele mai recente analize publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Anul 2025 a fost al treilea consecutiv în care România a înregistrat mai mulți emigranți decât imigranți.
Președinția română a lansat proiectul social ʺRomânia în luminăʺ, care să aducă în atenția publică teme precum sănătatea, educația sau bunăstarea copiilor, tinerilor, femeilor și categoriilor vulnerabile. Primul eveniment din cadrul proiectului a fost destinat bebelușilor născuți prematur.
Organizații neguvernamentale din România vor ca femicidul să fie recunoscut, prin lege, drept o formă distinctă de crimă.
