Academia Română, de 160 de ani cel mai înalt for național de consacrare culturală și științifică, ghidează societatea prin cunoaștere.
Concluziile studiului „Barometrul BunăStării” arată că educația rămâne una dintre cele mai vulnerabile dimensiuni ale calității vieții în România, cu efecte directe asupra integrării sociale, a competențelor de bază și a șanselor reale ale noilor generații.
Tot mai mulți români întâmpină dificultăți în plata ratelor, a creditelor sau a altor obligații financiare, iar procedura de insolvență a persoanelor fizice devine o soluție tot mai discutată.
Uniunea Europeană vrea ca, până în 2030, să diminueze cu 30% importurile din afara UE de minerale critice.
Implementarea cărții electronice de identitate în România este, încă, în stadiul de șantier și va mai dura până când românii nu vor mai purta asupra lor decât noul buletin.
Românii aruncă 3,4 milioane de tone de alimente pe an, în timp ce peste 27% din populaţia țării se află în risc de sărăcie şi excluziune socială.
Scăderea vârstei de la care începe răspunderea penală în România este o temă intens dezbătută public, care pune față în față nevoia de justiție în cazuri de violență extremă și responsabilitatea statului de a preveni delincvența juvenilă prin educație, sprijin psihosocial și intervenție timpurie, nu prin sancțiuni penale aplicate copiilor.
În perioada 2021–2024, în România au fost încheiate aproximativ 340.000 de noi contracte individuale de muncă pentru cetățeni din afara Uniunii Europene.
Un scandal uriaș și o investigație jurnalistică au devoalat că, în unele adăposturi private pentru câini din România, eutanasierea necuvântătoarelor a devenit o afacere de milioane de euro din bani publici.
Digitalizarea influenţează neurofizic, psihologic, social, cultural și, nu în ultimul rând, transgenerațional dezvoltarea copilului şi a mediului în care creşte. Nu dispozitivele în sine determină, însă, un anumit comportament, ci deciziile cu privire la cum își petrece timpul, spre ce își canalizează energia, cu cine și cum interacționează online sau cum se raportează la propria persoană.
Scăderea vârstei de la care începe răspunderea penală în România este o temă intens dezbătută public, care pune față în față nevoia de justiție în cazuri de violență extremă și responsabilitatea statului de a preveni delincvența juvenilă prin educație, sprijin psihosocial și intervenție timpurie, nu prin sancțiuni penale aplicate copiilor.
Alina Dumitriu a început să facă activism de la vârsta 16 ani și de atunci a știut că asta va face toată viața. Astăzi, la 46 de ani, este influencer civic și conduce ONG-ul Sens Pozitiv.
Implementarea și utilizarea Inteligenței Artificiale este și în România, la fel ca peste tot în lume, în creștere. Dar se situează, încă, sub media globală.
România are un deficit atât de cadre militare active, cât și de rezervişti. Iar rezerva este într-un proces natural de îmbătrânire, compusă fiind, în principal, din cei care au efectuat serviciul militar, obligatoriu până în 2007, an când a fost suspendat. În România a intrat în vigoare o nouă lege privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Potrivit acesteia, tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, băieți și fete, cu domiciliul stabil în România, au posibilitatea să facă – voluntar – un stagiu de pregătire militară de bază de 4 luni, după care vor fi înscriși în rezerva operațională a armatei.
Asociația „Niciodată Singur”, în parteneriat cu Kantar, a realizat în august 2025 un studiu care scoate la iveală o criză profundă a singurătății în rândul vârstnicilor din mediul urban din România, accentuată de schimbările demografice și de factorii socio-economici.
