România a intrat după 1945 într-o profundă perioadă de turbulențe politice, economice și sociale.
Unul dintre momentele de mare impact ale revoluţiei române din decembrie 1989 s-a petrecut pe 25, în ziua de Crăciun.
După aproximativ o săptămână de mari proteste, începute în seara zilei de 15 decembrie 1989, pe 22 decembrie regimul Nicolae Ceaușescu nu mai exista.
Expresia ”dușman al poporului” a apărut în spațiul românesc o dată cu instaurarea de armata sovietică a regimului comunist. Sute de mii de români au fost întemnițați cu cele mai variate învinovățiri, de la simpla exprimare a opiniilor contrare regimului până la partizanii care au luptat cu arma în mână.
Pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, mii de români aprobau actul unirii Transilvaniei cu Regatul României. Prin acel vot, Transilvania, Banatul, Bucovina, Basarabia și Regatul României puneau bazele Regatului României Mari.
În istoria ecleziastică a spațiului românesc a existat, din secolul al XVI-lea și până la începutul secolului al XIX-lea, practica închinării mănăstirilor. ”Închinarea” era ceea ce am denumi astăzi o donare.
În universul stalinist, știința a fost direcționată ideologic asemenea celorlalte părți din viețile indivizilor. Științele sociale au avut cel mai mult de suferit, istoria între ele. La toate nivelurile, istoria a fost rescrisă și cenzurată, aceasta fiind forma cea mai blândă de represiune.
La inițiativa americanilor, în vara anului 1919, pe noul stadion Pershing construit de ei la Paris, aproximativ 1500 de sportivi își măsurau forțele în 19 întreceri sportive cunoscute sub numele de Jocurile Interaliate.
Modernizarea societății românești, începută din anii 1800, ajunsese în timpul ultimilor 25 de ani ai secolului al XIX-lea la stadiul de independență a statului, în 1877, și la acela de proclamare a regatului, în 1881.
Între sursele care se referă la spațiul românesc medieval se numără și scrierile cronicarului și diplomatului sârb George Brankovici. S-a născut la mijlocul secolului al XVII-lea, în 1645, și a murit în 1711.
După ce partidul comunist a preluat puterea, pe 6 martie 1945, prin intervenția directă a Uniunii Sovietice, planul de transformare radicală a României a inclus și cultura. Noua cultură socialistă nu era nici pe departe una liberă ci tocmai opusul ei, una violentă și repersivă, care cenzura cu brutalitate prezentul și mai ales trecutul. Astfel, în bibliotecile publice românești, s-au format fondurile secrete în care au fost adunate cărți, broșuri și publicații interzise apărute în marea lor majoritate înainte de 1945-1948.
Posesoare a peste 14 milioane de piese, Biblioteca Academiei Române deține cel mai valoros fond de documente din România.
Istro-românii sau românii din Istria, Croația, sunt un grup etnic legat lingvistic de națiunea română care trăiesc în extremitatea nord-vestică a Peninsulei Balcanice, așa cum aromânii, megleno-românii și românii din Timoc trăiesc în centrul și sudul Peninsulei Balcanice. În decursul timpului, numărul lor a scăzut constant, astăzi mai existând în jur de 1000 de persoane. Astfel că foarte puțini dintre ei au ajuns să trăiască în România.
Statul român a început să-și creeze structurile de forță începând de la mijlocul secolului al XIX-lea.
Pe 16 aprilie 1954, juristul Lucrețiu Pătrășcanu, membru marcant al Partidului Comunist Român, era executat prin împușcare la închisoarea Jilava.
