În istoria ecleziastică a spațiului românesc a existat, din secolul al XVI-lea și până la începutul secolului al XIX-lea, practica închinării mănăstirilor. ”Închinarea” era ceea ce am denumi astăzi o donare.
În universul stalinist, știința a fost direcționată ideologic asemenea celorlalte părți din viețile indivizilor. Științele sociale au avut cel mai mult de suferit, istoria între ele. La toate nivelurile, istoria a fost rescrisă și cenzurată, aceasta fiind forma cea mai blândă de represiune.
La inițiativa americanilor, în vara anului 1919, pe noul stadion Pershing construit de ei la Paris, aproximativ 1500 de sportivi își măsurau forțele în 19 întreceri sportive cunoscute sub numele de Jocurile Interaliate.
Modernizarea societății românești, începută din anii 1800, ajunsese în timpul ultimilor 25 de ani ai secolului al XIX-lea la stadiul de independență a statului, în 1877, și la acela de proclamare a regatului, în 1881.
Între sursele care se referă la spațiul românesc medieval se numără și scrierile cronicarului și diplomatului sârb George Brankovici. S-a născut la mijlocul secolului al XVII-lea, în 1645, și a murit în 1711.
După ce partidul comunist a preluat puterea, pe 6 martie 1945, prin intervenția directă a Uniunii Sovietice, planul de transformare radicală a României a inclus și cultura. Noua cultură socialistă nu era nici pe departe una liberă ci tocmai opusul ei, una violentă și repersivă, care cenzura cu brutalitate prezentul și mai ales trecutul. Astfel, în bibliotecile publice românești, s-au format fondurile secrete în care au fost adunate cărți, broșuri și publicații interzise apărute în marea lor majoritate înainte de 1945-1948.
Posesoare a peste 14 milioane de piese, Biblioteca Academiei Române deține cel mai valoros fond de documente din România.
Istro-românii sau românii din Istria, Croația, sunt un grup etnic legat lingvistic de națiunea română care trăiesc în extremitatea nord-vestică a Peninsulei Balcanice, așa cum aromânii, megleno-românii și românii din Timoc trăiesc în centrul și sudul Peninsulei Balcanice. În decursul timpului, numărul lor a scăzut constant, astăzi mai existând în jur de 1000 de persoane. Astfel că foarte puțini dintre ei au ajuns să trăiască în România.
Statul român a început să-și creeze structurile de forță începând de la mijlocul secolului al XIX-lea.
Pe 16 aprilie 1954, juristul Lucrețiu Pătrășcanu, membru marcant al Partidului Comunist Român, era executat prin împușcare la închisoarea Jilava.
Partidul Comunist Român a fost, încă de la crearea sa, o organizație teroristă pusă în serviciul Uniunii Sovietice, stat terorist.
Prin Legea nr. 119 din 11 iunie 1948, statul comunist naționaliza întreprinderile industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi. Una dintre uzinele confiscate atunci au fost Uzinele Malaxa, redenumite Uzinele ”23 August”.
Începând de la finele secolului al XVII-lea, spațiul românesc devine centru de promovare a religiei și culturii creștine pentru creștinii din Levant. În Muntenia se tipăresc cărți pentru arabii și georgienii creștini, la curtea principelui Constantin Brâncoveanu desfășurându-și activitatea intelectuali precum Antim Ivireanul.
În istoria marilor încleștări armate există câte o bătălie memorabilă fie prin numărul foarte mare de pierderi de vieți omenești, fie prin turnura pe care o dă unui război, fie prin moartea unui lider politic sau militar, fie prin distrugerea unui oraș etc.
Aflată între fluviul Dunărea, râurile Mureș și Tisa și Munții Carpați, provincia istorică Banat apare în istorie în secolul X.
