Pro Memoria

Istoria instituțională nu este mereu atât de fascinantă așa cum este istoria cotidiană, așa cum este viața unei personalități sau așa cum este povestea unei descoperiri care a schimbat tot ceea ce omenirea știa la un moment dat.

Emanciparea femeilor și feminismul au apărut în a doua jumătate a secolului al 19-lea, lupta pentru dobândirea de drepturi fiind purtată și prin presă.

Regimurile politice dictatoriale, autoritare și iliberale nu agreează umorul deoarece acesta este o manifestare a libertății personale a individului, a creativității spiritului uman și a stării naturale a societății.

Istoria omenirii, a comunităților și a indivizilor poate fi cunoscută și prin animale. Arheologii care scot din pământ cele mai surprinzătoare obiecte pentru noi, cei de azi, readuc la lumina zilei și resturi de animale domestice.

Zonă slab populată dintotdeauna, dar foarte fertilă din punct de vedere agricol, Bărăganul a fost un loc ales de regimul comunist pentru a pedepsi aproximativ 40.000 de oameni.

Regimul comunist a intervenit atât de mult în viețile oamenilor încât a încercat să le modifice nu numai cele mai adânci convingeri ci și exprimarea gândurilor, a ideilor, a sentimentelor.

Instaurarea regimului comunist în România, pe 6 martie 1945, a însemnat hegemonia partidului comunist nu numai pe scena politică ci și în toate aspectele vieții indivizilor.

Una dintre prezențele constante în istoria spațiului românesc până în secolul al 19-lea a fost sclavia sau robia, cum era ea denumită în documente.

După primul război mondial, statele învingătoare din blocul Antantei, Franța, Marea Britanie, Italia, Japonia, SUA și România, au dorit ca prin intermediul tratatelor de pace, al Societății Națiunilor, strămoașa ONU, și al alianțelor regionale să mențină pacea.

Unul dintre cele mai importanți actori care au influențat istoria românilor din spațiul extracarpatic a fost Imperiul otoman.

Războaiele sunt printre cele mai respingătoare forme de degradare umană, iar cel de-al doilea război mondial a atins limite greu de imaginat.

În confruntarea cu vitregiile timpului, cel mai puternic au suferit copiii, cele mai sensibile și neajutorate ființe.

Românii și turcii se cunosc de mai multe sute de ani, primele contacte fiind în a doua jumătate a secolului al 14-lea

Cine citește pagini de istorie a muncitorilor din România află, în general, că această clasă socială a fost mai mereu persecutată și că a dus-o greu.

Sfârșitul celui de-al doilea război mondial a tăiat Europa în două jumătăți, Europa Centrală și de Est, cea ocupată de Uniunea Sovietică și transformată într-o Europă a tiraniei comuniste, și Europa Occidentală, Europa democratică