Imperiul roman a perceput fluviul Dunărea ca pe o frontieră naturală cu lumea pe care o numea barbară. Prezența română la Dunărea de Jos, în zona viitorului spațiu românesc, a însemnat așezări civile, fortificații militare, lucrări publice.
Pe 20 februarie 1856, societatea română făcea un pas mare către modernizare prin eliberarea din sclavie a romilor. Un capitol foarte sensibil al trecutului era închis, însă se deschidea altul, al integrării și construirii unui climat al recunoașterii și egalității.
Pentru cultura română, data de 19 februarie 2026 este una foarte importantă deoarece se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, sculptor de talie mondială.
Unirea Principatelor Moldova și Muntenia de pe 24 ianuarie 1859 a fost unul dintre cele trei mari momente ale istoriei românești din secolul al XIX-lea. El este actul fondator al României, împreună cu celelalte două momente la fel de puternice: câștigarea independenței de stat în 1877 și proclamarea regatului în 1881.
Biserica Română Unită cu Roma sau Biserica Greco-Catolică a luat ființă la sfârșitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, în timpul acțiunii Austriei de a contracara prozelitismul Reformei.
Decolonizarea lumii și mișcările de eliberare națională au fost tendințe importante în relațiile internaționale de după cel de-al doilea război mondial. România a sprijinit mișcările de emancipare națională din fostele colonii ale imperiilor și s-a manifestat pentru egalitatea tuturor țărilor.
În primăvara și prima parte a verii anului 1992, între lunile martie și iulie, în Transnistria, partea de vest a Republicii Moldova, s-a desfășurat un conflict militar între trupele moldovene și cele separatiste sprijinite de armata rusă. În urma conflictului, Transnistria a devenit autonomă și Rusia a folosit-o ca mijloc de presiune pentru a influența la vârf politica Republicii Moldova.
România a intrat după 1945 într-o profundă perioadă de turbulențe politice, economice și sociale.
Unul dintre momentele de mare impact ale revoluţiei române din decembrie 1989 s-a petrecut pe 25, în ziua de Crăciun.
După aproximativ o săptămână de mari proteste, începute în seara zilei de 15 decembrie 1989, pe 22 decembrie regimul Nicolae Ceaușescu nu mai exista.
Expresia ”dușman al poporului” a apărut în spațiul românesc o dată cu instaurarea de armata sovietică a regimului comunist. Sute de mii de români au fost întemnițați cu cele mai variate învinovățiri, de la simpla exprimare a opiniilor contrare regimului până la partizanii care au luptat cu arma în mână.
Pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, mii de români aprobau actul unirii Transilvaniei cu Regatul României. Prin acel vot, Transilvania, Banatul, Bucovina, Basarabia și Regatul României puneau bazele Regatului României Mari.
În istoria ecleziastică a spațiului românesc a existat, din secolul al XVI-lea și până la începutul secolului al XIX-lea, practica închinării mănăstirilor. ”Închinarea” era ceea ce am denumi astăzi o donare.
În universul stalinist, știința a fost direcționată ideologic asemenea celorlalte părți din viețile indivizilor. Științele sociale au avut cel mai mult de suferit, istoria între ele. La toate nivelurile, istoria a fost rescrisă și cenzurată, aceasta fiind forma cea mai blândă de represiune.
La inițiativa americanilor, în vara anului 1919, pe noul stadion Pershing construit de ei la Paris, aproximativ 1500 de sportivi își măsurau forțele în 19 întreceri sportive cunoscute sub numele de Jocurile Interaliate.
