Muzeul Universității bucureștene s-a deschis în 1964, la centenarul instituției. De atunci, el funcționează ca depozitar al perioadelor istorice prin care ea a trecut.
Alături de alte simboluri ale puterii, tronul este locul în care poate fi văzut monarhul, cel care întruchipează puterea, autoritatea și legitimitatea unui stat. Deși astăzi republică, România are o moștenire consistentă a formei regale de guvernământ. Iar patrimoniul românesc al tronurilor susține această moștenire.
Numele lui Gheorghe Brăianu este asociat disciplinei istoriei, dar și politicii. Fiul celebrului politician Ion I. C. Brătianu, Gheorghe Brătianu a fost autor a numeroase volume și studii de istorie a României care au făcut să fie considerat unul dintre cei mai valoroși istorici români. Numele său este aureolat și de calitatea de deținut politic, victimă a regimului comunist.
Cele mai cunoscute sceptre regale din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României sunt buzduganele ceremoniale ale Familiei Regale — adevărate capodopere de orfevrărie, expuse permanent în galeria Tezaur Istoric, care atestă legătura Coroanei cu poporul român.
Filosof, teolog și cleric al secolului XX, Andrei Scrima a reprezentat acea parte a spiritualității române atașată ideilor, principiilor și valorilor creștine, ecumenice și umaniste. Scrima a căutat să promoveze o lume mai bună între creștini și și-a asumat o misiune universală în acest sens.
Brățările dacice din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) sunt printre cele mai spectaculoase obiecte din întregul patrimoniu cultural românesc.
În Bucureștiul secolului al 19-lea, între multele familii prospere străine devenite românești, una era familia Ascher. De origine evreiască, ea a fost parte din elita financiar-bancară și comercială a capitalei României, de numele său se leagă dezvoltarea zonei cunoscută azi drept Centrul Vechi.
Situl arheologic de la Nufăru, identificat cu cetatea bizantină Proslavița de la gurile Dunării, dezvăluie urmele unui important centru urban medieval, ridicat peste memoria vie a Dobrogei dunărene.
Centrul Vechi al Bucureștiului este un perimetru mărginit la nord de bulevardul Regina Elisabeta, la sud de strada Halelor-Splaiul Independenței, la est de bulevardul Ion C. Brătianu și la vest de Calea Victoriei.
Prof. Dr. Nicolae Minovici (1868 - 1941) a fost una dintre figurile esențiale ale medicinei legale din România. S-a născut la Râmnicu Sărat (centrul României), și s-a format într-o familie numeroasă, marcată de interesul pentru știință.
Între călătorii străini care au trecut prin spațiul românesc în secolul al 19-lea s-a numărat și germanul Bernhard Stolz. În drumul lui către Constantinopol, el a trecut prin București și a lăsat texte, inedite până acum, despre percepții de la începuturile modernizării Principatelor Române.
Casa-atelier a familiei Storck, care găzduiește Muzeul Storck din cadrul Muzeului Municipiului București (MMB), situată în zona centrală a capitalei, este una dintre cele mai valoroase case-atelier de artist păstrate integral în România.
Gândirea economică din România primei jumătăți a secolului XX a avut în economistul și sociologul Virgil Madgearu un teoretician care a mizat pe dezvoltarea industriei și a agriculturii industrializate.
Colecția Filatelică a României păstrată la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) cuprinde unele dintre cele mai valoroase timbre românești, inclusiv primele emisiuni vechi care marchează începuturile poștei moderne la noi, cum ar fi celebrul timbru „Cap de bour”.
Unul dintre expații francezi ai secolului al XIX-lea în România a fost Frédéric Damé. Filolog, istoric, jurnalist, etnograf, scriitor, Damé a părăsit Franța în 1872, la 23 de ani, și s-a stabilit în Craiova și, apoi, în capitala București.