Gândirea economică din România primei jumătăți a secolului XX a avut în economistul și sociologul Virgil Madgearu un teoretician care a mizat pe dezvoltarea industriei și a agriculturii industrializate.
Colecția Filatelică a României păstrată la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) cuprinde unele dintre cele mai valoroase timbre românești, inclusiv primele emisiuni vechi care marchează începuturile poștei moderne la noi, cum ar fi celebrul timbru „Cap de bour”.
Unul dintre expații francezi ai secolului al XIX-lea în România a fost Frédéric Damé. Filolog, istoric, jurnalist, etnograf, scriitor, Damé a părăsit Franța în 1872, la 23 de ani, și s-a stabilit în Craiova și, apoi, în capitala București.
Ridicat în secolul al II-lea d.Hr., în provincia romană Dacia, castrul Micia avea rol strategic: controla drumul care lega centrul Transilvaniei de vestul provinciei și supraveghea circulația pe valea Mureșului, într-o zonă esențială pentru apărarea și administrarea frontierelor romane.
Muzeul Universității bucureștene s-a deschis în 1964, la centenarul instituției. De atunci, el funcționează ca depozitar al perioadelor istorice prin care ea a trecut.
Ion Dumitrana a fost unul dintre cei mai importanți graficieni și gravori ai filateliei românești, autor a sute de machete de timbre poștale realizate în a doua jumătate a secolului XX.
Alături de alte simboluri ale puterii, tronul este locul în care poate fi văzut monarhul, cel care întruchipează puterea, autoritatea și legitimitatea unui stat. Deși astăzi republică, România are o moștenire consistentă a formei regale de guvernământ. Iar patrimoniul românesc al tronurilor susține această moștenire.
Muzeul „George Severeanu” se află în București, într-o casă construită la începutul secolului XX. Face parte din Muzeul Municipiului București (MMB).
Jurist, diplomat, jurnalist și veteran al primului război mondial, Grigore Gafencu a fost unul dintre reprezentanții importanți ai Partidului Național Țărănesc din România interbelică. După 1945, Gafencu a fost și unul dintre liderii exilului român de după instalarea regimului comunist.
Un portret pe scurt al savantului Traian Săvulescu, biolog și botanist român, fondatorul Școlii românești de fitopatologie, membru și președinte al Academiei Române.
Istoria românilor a fost scrisă și de străini, așa cum în istoria altor națiuni sunt prezenți și românii.
Callatis a fost un centru comercial, cultural și spiritual activ timp de peste un mileniu, traversând perioadele greacă, romană și romano-bizantină.
Una dintre cele mai puternice instituții bancare ale României de dinainte de 1945 a fost Banca Marmorosch-Blank.
Sub stratul vizibil al Bucureștiului de astăzi și al împrejurimilor capitalei se ascund urme mult mai vechi ale locuirii umane, care preced cu mii de ani apariția orașului modern.
Monumentele de for public sunt menite să omagieze persoane și momente istorice deosebite din viața unei națiuni.