Rudele mai acrişoare ale cireşelor, vişinele sunt folosite nu numai pentru un desert, ci şi pentru a pregăti o supă. Din vişine se pot obţine siropuri, gem şi dulceaţă ce pot fi utilizate ulterior la prăjituri.
Vara este anotimpul celor mai multe serbări câmpeneşti, ocazii de a asculta muzică tradiţională, dar de a petrece alături de familie şi de prieteni. Se poate spune că serbarea câmpenească este o alternativă la “ieşirea la iarbă verde”, iar în acest caz, pentru a pregăţi ceva gustos poate fi utilizat ceaunul în locul grătarului cu cărbuni.
Vinetele sunt vedetele incontestabile ale sezonului cald în gastronomia balcanică și mediteraneeană. Vinetele au ajuns în spaţiul românesc odată cu expansiunea otomană în Europa. În bucătăriile statelor din Balcani au pătruns diferite preparate şi mâncăruri din vinete, unele dintre ele având denumiri comune, precum musacaua.
Tăiat în bucăţi mai mici şi condimentat cu cimbru, busuioc şi piper, muşchiuleţul de porc poate fi făcut direct pe grătar. Există şi câteva preparate care necesită mai mult timp de pregătire, dar care au mai multe ingrediente în comparaţie cu muşchiuleţul la grătar.
Bucătăria moldovenească are tradiții străvechi și feluri de mâncare care nu pot fi uitate de cei care ajung pe aceste meleaguri. Ciorbele aromatizate cu leuștean, sarmalele, pârjoalele sau tochitura cu denumire de origine sunt reprezentative pentru Moldova, la fel ca și plăcintele, unele numite alivenci, altele „poale-n brâu”.
Babicul de Buzău a primit recunoaștere europeană prin înscrierea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. „Babic de Buzău” a devenit astfel cel de-al 17-lea produs românesc protejat la nivelul Uniunii Europene care beneficiază de certificarea „Indicaţie Geografică Protejată”.
Mazărea reprezintă una dintre tentaţiile gastronomice de la începutul verii, atunci când poate fi găsită pe tarabele piețelor agroalimentare din România. Congelate sau în conserve, boabele de mazăre pot fi folosite tot timpul anului pentru salate, supe și mâncăruri.
În această perioadă, cireşele se află din abundenţă în magazine sau pe tarabele din pieţe agroalimentare. Acesta este semnalul pentru primele dulceţuri din acest an.
Mămăliga este considerată un preparat tradiţional românesc, înlocuind pâinea în zonele rurale sărace sau la stânile de pajiştile montane, unde nu erau condiţii pentru coacerea pâinii. O găsim, sub diferite denumiri în Balcani şi în zona geografică a României, dar şi în Italia sau în ţări din America de Sud. Combinată cu brânză, cu carne sau cu legume, mămăliga apare în multe preparate ale gastronomiei româneşti.
Oltenia are o gastronomie specifică, cu mâncăruri ceva mai condimentate. Sunt preparate la care este folosit prazul cultivat în special în Oltenia. Foarte apreciate în această provincie istorică sunt preparatele din carne de oaie. O altă caracteristică este legată de utilizarea ţestului, un vas din lut ars, pentru coacerea pâinii şi pentru pregătirea unor mâncăruri.
În bucătăria românească tradițională există rețete prin care alimente sau mâncăruri aflate în pericol de a se învechi sunt transformate în alte preparate. Printre alimentele recuperate se aflau pâinea și mămăliga care, după o nouă trecere prin bucătărie, erau reintroduse în consum.
Mic dejun al întâziaților sau înlocuitor de ocazie al sandvișului, covrigul face parte din cultura gastronomică a românilor care stau uneori la coadă pentru a cumpăra un covrig simplu, cu mac sau cu susan.
De la sărbătoarea de Armindeni, marcată altădată printr-o petecere în aer liber la care se consuma carne de miel şi se bea vin pelin, se ajuns ca, în aceeaşi zi, de 1 Mai, românii să consume, în mod tradiţional, mititei şi să bea bere.
Ostropelul de pui este o mâncare tradiţională a bucătăriei româneşti, putând fi preparată într-un timp scurt şi fără a folosi multe ingrediente.
În lumea satului românesc de altădată era o expresie: „dacă a apărut ștevia, am scăpat de foame”. Fiind bogată în vitamine, ștevia avea, de fapt, multe beneficii după perioada de iarnă datorită faptului că a fost și este folosită în cura de detoxifiere de primăvară, contribuind la revigorarea organismului.
