Mazărea reprezintă una dintre tentaţiile gastronomice de la începutul verii, atunci când poate fi găsită pe tarabele piețelor agroalimentare din România. Congelate sau în conserve, boabele de mazăre pot fi folosite tot timpul anului pentru salate, supe și mâncăruri.
În această perioadă, cireşele se află din abundenţă în magazine sau pe tarabele din pieţe agroalimentare. Acesta este semnalul pentru primele dulceţuri din acest an.
Mămăliga este considerată un preparat tradiţional românesc, înlocuind pâinea în zonele rurale sărace sau la stânile de pajiştile montane, unde nu erau condiţii pentru coacerea pâinii. O găsim, sub diferite denumiri în Balcani şi în zona geografică a României, dar şi în Italia sau în ţări din America de Sud. Combinată cu brânză, cu carne sau cu legume, mămăliga apare în multe preparate ale gastronomiei româneşti.
Oltenia are o gastronomie specifică, cu mâncăruri ceva mai condimentate. Sunt preparate la care este folosit prazul cultivat în special în Oltenia. Foarte apreciate în această provincie istorică sunt preparatele din carne de oaie. O altă caracteristică este legată de utilizarea ţestului, un vas din lut ars, pentru coacerea pâinii şi pentru pregătirea unor mâncăruri.
În bucătăria românească tradițională există rețete prin care alimente sau mâncăruri aflate în pericol de a se învechi sunt transformate în alte preparate. Printre alimentele recuperate se aflau pâinea și mămăliga care, după o nouă trecere prin bucătărie, erau reintroduse în consum.
Mic dejun al întâziaților sau înlocuitor de ocazie al sandvișului, covrigul face parte din cultura gastronomică a românilor care stau uneori la coadă pentru a cumpăra un covrig simplu, cu mac sau cu susan.
De la sărbătoarea de Armindeni, marcată altădată printr-o petecere în aer liber la care se consuma carne de miel şi se bea vin pelin, se ajuns ca, în aceeaşi zi, de 1 Mai, românii să consume, în mod tradiţional, mititei şi să bea bere.
Ostropelul de pui este o mâncare tradiţională a bucătăriei româneşti, putând fi preparată într-un timp scurt şi fără a folosi multe ingrediente.
În lumea satului românesc de altădată era o expresie: „dacă a apărut ștevia, am scăpat de foame”. Fiind bogată în vitamine, ștevia avea, de fapt, multe beneficii după perioada de iarnă datorită faptului că a fost și este folosită în cura de detoxifiere de primăvară, contribuind la revigorarea organismului.
Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, sărbătoare marcată în acest an la o săptămână diferenţă faţă de Paştele catolic. Sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, iar dacă ar fi să le menţionăm pe cele din domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul ouălor, coptul cozonacilor şi pregătirea unor mâncăruri din carne de miel.
Cu o săptămână înainte de Paşte, în Duminica Floriilor, creştinii ortodocşi au dezlegare la peşte. Printre preparatele tradiţionale din perioada primăverii se numără şi cele din scrumbie.
Urzicile se numără printre primele plante care apar la începutul primăverii. Ele cresc în mod natural în apropierea apelor sau la marginea pădurilor, iar consumul acestora contribuie la detoxifierea organismului. urzicile pot fi baza unor mâncăruri de post sau pot fi combinate cu smântână, unt şi chiar ouă.
Peste câteva zile va fi Bunavestire, sărbătoare importantă a calendarului creştin. Ziua de Bunavestire şi cea de Florii sunt singurele din perioada Postului Paştelui când creştinii ortodocşi practicanți au dezlegare la peşte, în rest fiind restricţie la alimentele de origine animală. Pentru astăzi, câteva sugestii pentru mesele de Bunavestire şi de Florii.
Varza murată este folosită atât la mâncărurile din perioada sărbătorilor de iarnă, cât ţi în timpul primăverii, în postul Paştelui, când se pregătesc mâncăruri de post.
La 9 martie, în calendarul creştin ortodox este marcată sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia (Armenia), iar în cel romano-catolic cei 40 de ostaşi capadocieni martiri. În România există tradiţia ca în această zi să fie pregătiţi mucenici, colaci din făină, copţi în cuptor sau fierţi în apă.
