Calendarul complet al alegerilor în România
Primul tur al alegerilor prezidenţiale din România va avea loc pe 15 septembrie, iar al doilea, dacă va fi necesar, pe 29 septembrie. Decizia a fost luată de coaliţia de guvernare, care a renunţat, totodată, la organizarea scrutinului europarlamentar în decurs de două zile pentru românii din afara ţării, pentru că, susţine aceasta, ar fi încălcat dreptul constituţional al românilor din interiorul ţării, care votează într-o singură zi. A fost, în schimb, prelungit programul de funcţionare a secţiilor de votare. Reamintim că anterior, coaliţia a decis că alegerile europarlamentare vor avea loc împreună cu cele locale, pe 9 iunie, urmărind o participare mai mare la votul pentru Parlamentul European, reducerea cheltuielilor şi a perioadei electorale.
Componenţa Parlamentului României va fi decisă pe 8 decembrie, atunci când vor avea loc alegerile generale. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a anunţat că peste 30.000 de experţi electorali sunt pregătiţi pentru alegerile succesive din acest an. El este de părere că, din punct de vedere instituţional, România este pregătită pentru a face faţă acestui an, pe care l-a numit atipic.
Toni Greblă: „De ce ziceam că anul acesta este atipic? Pentru că toate tipurile de alegeri – europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidenţiale – se desfăşoară, practic, pe parcursul a numai şase luni şi din acest motiv organizatoric şi din alte puncte de vedere, nu va fi foarte uşor”. În plus, Toni Greblă a dat asigurări că alegerile vor fi organizate transparent, cu respectarea principiului echidistanţei faţă de toţi competitorii politici, astfel încât rezultatul să fie cel dorit de majoritatea votanţilor.
Bilanţ DNA
Procurorii au redescoperit ‘curajul’ de a investiga cazuri de mare corupţie – a declarat procurorul-şef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, la prezentarea raportului de activitate al instituției pe anul 2023. Acesta le-a cerut anchetatorilor să dea în continuare dovadă de maxim profesionalism, referindu-se la costurile corupţiei care rămân neacceptat de mari pentru societatea românească. Marius Voineag a prezentat câteva repere din activitatea anului trecut.
Marius Voineag: „Ne-am dorit consolidarea instituţională prin creşterea resursei umane şi am reuşit să încadrăm 29 de procurori, fără a lua în considerare ultima procedură prin care au mai fost validaţi alţi 23 de noi procurori la începutul acestui an. În cursul anului 2023 au fost trimişi în judecată 651 de inculpaţi. A crescut semnificativ numărul inculpaţilor trimişi în judecată faţă de care au fost luate măsuri preventive de libertate. La nivelul anului 2023 avem 2.259 de dosare faţă de 2.087 în anul 2022”.
Pentru 2024, având în vedere contextul electoral, DNA promite ca va continua să aibă aceeaşi hotărâre pentru combaterea corupţiei. Potrivit conducerii instituției, se are în vedere creşterea capacităţii instituţionale cu accent pe politicile de resurse umane, iar atenţia va fi îndreptată către marile cazuri de corupţie şi către domeniile prioritare cu impact asupra vieţii cetăţenilor.
România susține, alături de celelalte state europene, Ucraina
La Conferinţa de la Paris de la începutul acestei săptămâni, organizată la iniţiativa preşedintelui Emmanuel Macron pentru susţinerea Ucrainei, a fost prezent și președintele României, Klaus Iohannis. Șeful statului a subliniat că unitatea şi solidaritatea comunităţii internaţionale în sprijinul Ucrainei sunt esenţiale şi trebuie menţinute, poziţia constantă a României fiind aceea de susţinere multidimensională a Ucrainei, atât timp cât va fi nevoie. Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Klaus Iohannis a apreciat că menținerea unității și a acțiunii coordonate la nivelul UE și al NATO continuă să fie aspecte esențiale.
De asemenea, precizează comunicatul, șeful statului a subliniat necesitatea menținerii unei atenții speciale asupra Republicii Moldova și a evidențiat importanța reacției coordonate de contracarare a acțiunilor hibride din partea Federației Ruse. În egală măsură, a atras atenția asupra implicațiilor pe care războiul declanșat de Rusia le are asupra securității europene și euroatlantice și, în special, asupra securității la Marea Neagră, regiune în care efectele conflictului se resimt intens. Concluzia unanimă a participanților la reuniunea de la Paris a fost aceea că este nevoie să fie intensificate toate eforturile pentru continuarea sprijinului multidimensional acordat Ucrainei.
Pact Verde în România
La o întâlnire în Capitală cu reprezentanții mai multor organizaţii non-guvernamentale, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că este nevoie de un pact naţional în baza căruia protecţia mediului să devină o prioritate. „De acest lucru depinde calitatea vieţii, sănătatea şi siguranţa cetăţenilor”, a spus şeful statului. El a subliniat că deciziile şi acţiunile actuale în domeniul mediului au implicaţii pentru generaţiile prezente şi viitoare şi a mulţumit pentru implicarea societăţii civile. Potrivit lui, „protecţia mediului înconjurător nu trebuie neglijată”, iar prin proiectele organizaţiilor neguvernamentale cetăţenii au înţeles mai bine beneficiile unor acţiuni pentru mediu şi au devenit adevăraţi parteneri în tranziţia verde.
Prezent la eveniment, ministrul Mediului, Mircea Fechet, consideră că ONG-urile au un rol vital în monitorizarea şi îndrumarea politicilor guvernamentale, în educarea publicului şi în promovarea unor practici sustenabile, într-o lume în care problemele legate de mediu devin din ce în ce mai presante. „Sunt convins că împreună putem face schimbări semnificative în modul în care protejăm şi gestionăm resursele naturale ale planetei noastre” – a declarat Mircea Fechet.