15 partide şi alianţe electorale sau politice, cărora li s-au alăturat şapte independenţi, şi-au depus candidaturile pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, scrutinul care deschide maratonul electoral din acest an. Amintim că localele vor avea loc tot pe 9 iunie, potrivit unei decizii a guvernului social-liberal contestate vehement de opoziţie, în septembrie se va desfăşura cea mai pasionantă cursă, aceea pentru funcţia de preşedinte, pentru ca acest an super-electoral să se încheie odată cu legislativele din decembrie.
Potrivit deciziei BEC şi calendarului stabilit, termenul pentru depunerea listelor cu candidaţii la alegerile europarlamentare şi dosarele acestora s-a încheiat la data de 10 aprilie. În vederea admiterii candidaturilor, odată cu dosarele candidaţilor, partidele politice, alianţele şi organizaţiile minorităţilor naţionale au depus şi listele de susţinători, cuprinzând cel puţin 200.000 de persoane. În cazul candidaţilor independenţi, listele de susţinători sunt de cel puţin 100.000 de persoane.
Europarlamentarele sunt un test major pentru toate formaţiunile, dar în special pentru nou creata Alianţă electorală PSD-PNL. Social-democraţii şi liberalii guvernează împreună de aproape 3 ani‚ având în spate o inexpugnabilă, deocamdată, coaliţie parlamentară şi spun că, dacă alianţa lor electorală va da randament, vor merge împreună şi la celelalte alegeri.
Cele două partide îşi propun să câştige peste jumătate din mandatelele ce revin României în legislativul comunitar şi să ţină, astfel, sub control, curentul extremist. Exponenta principală a acestui curent este considerată, cvasunanim, Alianţa pentru Unirea Românilor, pe scurt AUR, formaţiune parlamentară suveranistă, populistă şi ultranaţionalistă. Ea s-a făcut remarcată, în ultimii ani, prin proteste la limita legalităţii şi dincolo de ea împotriva vaccinurilor şi a interdicţiilor impuse de pandemie, limbaj şi chiar gesturi violente ale liderilor.
AUR împărtăşeşte cu o dizidenţă a sa, Partidul S.O.S. România, aflat şi el pe lista aspiranţilor la fotoliile de europarlamentari, apetitul pentru teoriile conspiraţiei şi un antioccidentalism adesea virulent. Sondajele le creditează pe amândouă, dar în principal Alianţa AUR, cu şanse bune să-şi trimită reprezentanţi la Bruxelles.
Un competitor democratic pentru Alianţa electorală PSD – PNL este o Alianţa Dreapta Unită, formată din Uniunea Salvaţi România, Partidul Mişcarea Populară şi Forţa Dreptei, ultima desprinsă din PNL. Cele trei formaţiuni susţin că liberalii au capitulat în faţa PSD, au acceptat deriva spre stânga a politicilor guvernamentale şi de aceea nu mai reprezintă electoratul de centru-dreapta. Uniunea Democrată Maghiară din România este şi ea creditată cu şanse să aibă europarlamentari după scrutinul din 9 iunie. Pe 29 aprilie se vor anunţa candidaturile definitive pentru alegerile europarlamentare.