Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8%, cât estima în octombrie, până la 2,8% – arată cel mai nou raport al instituţiei financiare internaţionale, publicat marți, la Washington. Cât privește economia mondială, Fondul Monetar Internaţional a anunţat că aceasta va creşte puţin mai mult decât se anticipa, cu 3,2 procente, însă a avertizat băncile centrale împotriva reducerii prea rapide a ratelor dobânzilor de referinţă. Potrivit instituției financiare internaționale, amplificarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să ducă la majorarea preţurilor energiei şi alimentelor.
Revenind la România, țara va înregistra în acest an, estimează Fondul, o inflaţie medie anuală de 6% şi de 4 procente în 2025. În octombrie, FMI estima o creştere medie anuală a inflaţiei de 5,8% în 2024 pentru România. Recent, Banca Naţională a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%, cea mai mare din Europa. Rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni, susține Banca Centrală, într-un ritm încetinit faţă de anul trecut şi pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea anticipată.
Potrivit BNR, riscurile ce decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri sunt amplificate pe termen scurt de rezultatul execuţiei bugetare din primele două luni ale anului, precum şi de dinamica salariilor din sectorul public şi de implicaţiile noii legi a pensiilor. Cât privește deficitul de cont curent, FMI se aşteaptă la menţinerea acestuia la 7,1% din PIB în acest an, similar cu nivelul previzionat în octombrie şi cu cel de anul trecut. Pentru 2025, instituţia financiară internaţională previzionează o reducere uşoară a indicatorului în România.
În privinţa ratei şomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în acest an, similar cu cel de anul trecut. Amintim că o misiune a FMI s-a aflat, în ianuarie, la Bucureşti, pentru a analiza evoluţiile economice şi financiare ale țării şi pentru o revizuire a prognozelor macroeconomice. Consultările de atunci ale misiunii Fondului au inclus numeroase întâlniri cu autoritățile române, iar discuțiile au vizat inclusiv recalcularea pensiilor. La încheierea vizitei, Jan Kees Martijn, care a condus misiunea, concluziona: “Creșterea economică a încetinit în 2023, în primul rând din cauza consumului mai slab. Inflația de bază și generală a scăzut la o singură cifră în a doua jumătate a anului 2023, în timp ce rata dobânzii de politică a fost menținută cu prudență în așteptare. Deși deficitul de cont curent rămâne mare, acesta a scăzut la aproximativ 7% din PIB, din cauza cererii interne mai lente și a prețurilor scăzute pentru mărfurile importate”.
În prezent, Bucureștiul nu are în derulare un acord de finanţare cu FMI, dar reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale desfăşoară periodic misiuni în toate statele membre.
https://api.soundcloud.com/tracks/1802035834