De joi, România are un Consulat Onorific în Queensland, anunţă Ambasada României în Australia. Cu ocazia ceremoniei de deschidere, ambasadorul Radu Gabriel Safta a declarat că astfel a fost finalizat procesul prin care România este reprezentată în toate cele şase state ce alcătuiesc Commonwealth-ul Australiei, prin consulate de carieră (New South Wales, Victoria) sau consulate onorifice (Australia de Vest, Australia de Sud, Tasmania şi Queensland). La evenimentul de deschidere au participat reprezentanţi din Parlamentul statului Queensland, oficialităţi locale, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai comunităţii româneşti. Noul consulat onorific, condus de omul de afaceri Ciprian Popescu, va reprezenta un important punct de sprijin pentru mediile de afaceri româneşti care vor dori să valorifice oportunităţile de pe plan local, mai ales în contextul în care Brisbane, oraşul cu cea dinamică dezvoltare din Australia, va găzdui Jocurile Olimpice de Vară din anul 2032. Totodată, noul consulat onorific al României în statul Queensland va contribui la promovarea valorilor noastre culturale, inclusiv prin sprijinirea acţiunilor diasporei române.
Comisia Europeană a acordat Ateneului Român şi altor şase situri din Uniunea Europeană „Marca patrimoniului european”, pentru rolul semnificativ jucat de acest edificiu în istoria şi cultura Europei. Prin faptul că a găzduit şi găzduieşte concerte ale unor mari compozitori şi orchestre din Europa, Ateneul Român a avut un rol esenţial în difuzarea muzicii clasice europene încă de la crearea sa. Începând din 1958, aici se desfăşoară unul dintre cele mai importante evenimente muzicale clasice din lume, Festivalul şi Concursul Internaţional ‘George Enescu’, numit astfel în onoarea marelui compozitor român. Numeroase conferinţe publice ale unor laureaţi ai Premiului Nobel, scriitori renumiţi şi profesionişti din întreaga Europă, scoţând în evidenţă democraţia şi valorile europene şi promovând cultura şi ştiinţa, au loc sub cupola Ateneului Român. Distincţia a fost acordată de un juriu format din experţi independenţi din întreaga Europă. Marca patrimoniului european este acordată monumentelor, siturilor naturale sau urbane, dar şi obiectelor, bunurilor şi patrimoniului imaterial. Aceasta recunoaşte rolul lor esenţial în istoria şi cultura europeană, precum şi în construirea a ceea ce este în prezent UE. Cele şapte situri câştigătoare ale selecţiei 2023 vor primi în mod oficial marca în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Anvers pe 17 aprilie.
Şcoala Românească din Republica Cipru şi fondatoarea acesteia, Christina Christodoulou, preşedintele Alianţei Românilor din această ţară, au fost decorate de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a semnat, joi, o serie de decrete de decorare, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea Şcolii Româneşti din Republica Cipru. Astfel, în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa activitate educaţională, culturală şi publicistică, precum şi pentru rolul deosebit pe care l-a avut, timp de mai multe decenii, în cadrul comunităţii româneşti din spaţiul cipriot, Christina Christodoulou a fost decorată cu Ordinul Naţional “Serviciul Credincios” în grad de Cavaler. De asemenea, în semn de apreciere pentru excelenţa cu care a asigurat promovarea limbii române, a geografiei şi a istoriei naţionale, precum şi a tradiţiilor populare în rândul comunităţii româneşti din această ţară, preşedintele Iohannis a conferit Şcolii Româneşti din Republica Cipru Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Ofiţer, Categoria E – “Patrimoniul cultural naţional”.
Un număr de 24 de proiecte culturale – 12 din aria tematică Arte Vizuale şi 12 din domeniul Artele Spectacolului, desemnate câştigătoare în urma jurizării, vor primi finanţare în acest an de la Institutul Cultural Român, prin Programul CANTEMIR, bugetul total alocat fiind de 2.200.000 lei. Proiectele selectate în cadrul acestui program de cofinanţare pentru proiecte culturale destinate mediului internaţional urmează să se desfăşoare în 24 de ţări: Austria, Australia, Bulgaria, Cehia, China, Coreea de Sud, Danemarca, Germania, Georgia, Italia, Japonia, Mexic, Republica Moldova, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Peru, Polonia, Spania, Slovacia, Statele Unite ale Americii, Suedia, Turcia, Ungaria şi Ucraina, anunţă ICR. “Proiectele câştigătoare se vor desfăşura timp de cinci luni pe patru continente şi vizează creşterea vizibilităţii şi accesibilităţii culturii române pe scena culturală internaţională. Axa de susţinere culturală din Strategia ICR 2022-2026 încurajează parteneriatul dintre operatorii culturali români şi străini, pe de o parte, şi organizaţiile culturale internaţionale, pe de altă parte”, a declarat preşedintele ICR, Liviu Jicman.