În Munții Făgăraș, în centrul României, Fundația Conservation Carpathia îngrijește o arie demonstrativă din cadrul proiectului european cunoscut sub acronimul SUPERB. Anul trecut, echipa fundației de mediu și-a propus recrearea unor conexiuni între zonele cu păduri bătrâne, ca parte a unui proces de lungă durată. În acest context, s-au desfășurat lucrări de completare a plantărilor în zonele afectate de tăieri neconforme în trecut, în special pentru diversificarea compoziției speciilor existente și s-au continuat lucrările de inițiere a revenirii tipurilor naturale de pădure în monoculturile de molid.
Un loc aparte ca dificultate l-au constituit lucrările de plantare a unor specii de arbori și arbuști care trăiesc la peste 1.700 metri altitudine, respectiv zâmbru, jneapăn și ienupăr. Aici s-a urmărit refacerea unui habitat rar, strict protejat (rariști de molid cu zâmbru) precum și refacerea tufărișurilor subalpine de ienupăr și jneapăn.
De asemenea, cu ajutorul specialiștilor de la Universitatea din Praga, a fost demarat un studiu de monitorizare a punctelor și etapelor de reconstrucție ecologică. Rezultatele și bunele practici au fost împărtășite în cadrul unui workshop, care a reunit reprezentanți ai ocoalelor silvice și ai autorităților. Au fost plantați 2.900 de puieți de ienupăr, jneapăn și zâmbru la marginea zonei alpine, ceea ce a reprezentat o provocare îndeplinită cu succes de zilierii și rangerii Fundației. Aceștia au parcurs pe jos, în fiecare zi, aproape 3 ore către zona de plantare, iar în realizarea lucrărilor au fost folosiți și măgari – care au ajutat la transportarea puieților, zona fiind inaccesibilă mijloacelor mecanizate.
Zâmbrul a fost plantat în premieră de Conservation Carpathia, el fiind un arbore care joacă un rol important în zonele montane înalte pentru că protejează solul împotriva eroziunii şi contribuie la formarea solului pe grohotişuri şi stâncării. Zâmbrul (Pinus cembra) este singurul conifer din Europa care își păstrează formă arborescentă și la altitudini mari și poate trăi până la 3 secole.
Iată ce ne spune Mihai Zota, director de conservare în cadrul fundației, despre programul SUPERB: „Este un proiect european într-o linie de finanțare Horizon 2000 și este un proiect la care au aderat 36 de organizații partenere, atât publice cât și de drept privat, din 16 țări din Uniunea Europeană și trei țări din afară Uniunii.
Este un proiect interesant, la care noi suntem un fel de arie demonstrativă împreună cu alți 13 parteneri din diferite țări. În aceste arii demonstrative, practic se testează, inclusiv ca model pilot, diferite idei de reconstrucție ecologică, care în general au același principiu de a reda funcționalitatea ecosistemelor forestiere care au fost afectate în trecut de activități antropice.
Deci de un management silvic care a fost mai mult orientat pe profit și pe anumite oportunități care au existat în trecut în economia forestieră și nu pe un management care să fie orientat mai mult pe natură. Din experiențe care deja există de peste 150 de ani în Europa, acolo unde noi ne-am crezut mai deștepți decât natura am cam dat greș peste tot, pentru că pădurile naturale sunt un rezultat al evoluției poate de sute de mii, milioane de ani, în forma în care ele există acum și niciodată n-o să putem fi noi mai buni ingineri.
Au fost aceste monoculturi de molid și pin în toată Europa care după o anumită vârstă au început să fie afectate de doborâturi de vânt, de atacuri de insecte. Deci ăsta deja este un lucru cumva mai mult sau mai puțin tacit general recunoscut în Europa – că trebuie să ne orientăm pe o silvicultură mai apropiată de mersul naturii. Și atunci, în aceste arii demonstrative, se implementează idei de reconstrucție ecologică cât mai apropiate de mersul natural.”
Alte lucrări au constat în completări în zonele unde au avut loc tăieri fără respectarea regulamentelor silvice, în perioada 2005 – 2010. Peste 15 mii de puieți de molid, fag, brad și paltin au fost plantați în primăvară pe Valea Superioară a Dâmboviței, iar pe perioada toamnei s-a revenit în teren pentru întreținerea acestora.
Tot în cadrul proiectului SUPERB, Fundația Conservation Carpathia a derulat acțiuni de conversie a monoculturilor de molid pe o suprafață de peste 77 de hectare aflate pe Valea Tămaș. Conversia este un proces de durată, în câteva etape succesive, care pot să dureze și douăzeci de ani și care are ca scop readucerea treptată a pădurilor de amestec care existau în zonă până în anii ’50.
Aceste acțiuni de reconstrucție ecologică sunt necesare deoarece monoculturile artificiale de molid au o diversitate redusă a speciilor de plante şi animale, sunt mai fragile în fața furtunilor, zăpezilor şi calamităților cauzate de insecte și influențează negativ structura și aciditatea solului.
SUPERB este un proiect susținut de Uniunea Europeană și coordonat de Institutul European al Pădurilor și se desfășoară în perioada 2021-2025. Este cel mai mare proiect transfrontalier de refacere a peisajelor forestiere de pe Bătrânul Continent. Aria demostrativă din România are o suprafață de aproximativ 2.300 de hectare.