Aflată de câțiva ani în procedură de deficit
excesiv, din 2020 mai exact, România începe anul cu ambiția de a face ceva
pentru a redresa situația. Un obiectiv normal, dar care se anunță extrem de
ambițios, în condițiile în care zbaterile Bucureștiului din ultimii ani nu au
reușit să rezolve problema. Ecuația este cu atât mai complicată acum, într-un
an super-electoral. Vor fi alegeri europene, locale, prezidențiale și
parlamentare, iar România – singura țară din UE, de altfel, aflată în procedură
de deficit excesiv în 2023 – a terminat anul trecut la parametri departe de rigorile
Bruxelles-ului. Cifra la care s-a ajuns este chiar superioară țintei asumate de
4,4% – vorbim de un deficit bugetar undeva în jurul valorii de 6%. În același
timp, rata anuală a inflației, indicator care a dat României de furcă așa cum
s-a întâmplat și în celelalte țări ale Uniunii, a ajuns la finele lui 2023 la 6,61%,
arată cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică.
Per total,
întreg tabloul macroeconomic al României se caracterizează mai degrabă prin
decalaje între calculele făcute de guvern la începutul și sfârșitul lui 2023
vizavi de inflație, deficit și încasări bugetare, spun analiștii. 2023 a fost un an economic tare complicat pentru
România. Inflația a mers în jos, în ton cu evoluția din Europa, chiar dacă mai
lent. Dar economia a încetinit în partea a doua a anului și creșterea reală a
PIB va fi probabil în jur de 2%, sub cea prognozată, notași raportul România – Zona Euro MONITOR publicat
în decembrie, sub coordonarea academicianului Daniel Dăianu. Cum vede BNR
situația? Purtătorul de cuvânt al instituției, Dan Suciu
Anul 2023 s-a încheiat, până la urmă, mult mai
bine decât l-am anticipat pe parcursul lui, mai ales la începutul lui, dar şi
pe parcurs la un moment dat existau multe temeri, legate de faptul că inflaţia
va fi mai mare. Aveam semne de întrebare legate de creşterea economică pe 2023.
Adică, obiectivul Băncii Centrale era să reducă inflaţia, dar să nu ducă
economia în recesiune, cum s-a întâmplat în multe alte state din jur, şi în
acelaşi timp, să avem grijă ca rezervele valutare să ajungă la acest nivel
record istoric, aşa încât stabilitatea financiară şi economică a ţării, mai
ales din perspectiva externă, să nu fie pusă deloc sub semne de întrebare.
Până
la urmă, iată că avem rezultate bune, ceea ce ne creează premise pentru un 2024
rezonabil. N-aş spune că ne aşteptăm la minuni din 2024, există încă un set
mare de incertitudini. Ştiţi că avem un nou pachet fiscal care a intrat în
vigoare de la 1 ianuarie. Acesta, dincolo de încercările băncii, va avea un
anumit impact inflaţionist pentru primul trimestru din acest an, dar încă nu
putem să-l dimensionăm corect. Adică, sigur, important este că el pleacă de la
şase şi ceva la sută, cât e inflaţia, şi nu de la şapte sau opt la sută, deci,
o dată, el nu va avea o dimensiune foarte mare, dar este, şi trebuie să avem
certitudinea că inflaţia va fi, cel puţin după acest trimestru, pe un trend
descendent. Ăsta este unul din obiective, să închidem anul pe o inflaţie şi mai
mică, chiar dacă în trimestrul întâi vom avea uşoară creştere.
Rezervele
valutare ale Băncii Naţionale a României amintite de Dan Suciu au ajuns la
finele lunii decembrie 2023 la 59,77 de miliarde de euro, în creştere faţă de
46,63 de miliarde de euro, cât erau la 31 decembrie 2022. Aceste rezerve sunt
importante, a explicat Dan Suciu
Sunt
banii pe care Banca Naţională îi deţine şi care reprezintă mai multe surse, vin
din mai multe surse, dar, una peste alta, în funcţie de capacitatea de a avea
rezerve valutare crescute, se pot emite bani, se pot elibera bani în economie,
aşa încât creditarea să funcţioneze la un ritm acceptabil, aşa încât să existe
disponibilităţi pentru toate plăţile şi pentru toate finanţele ţării şi cursul
să aibă o anumită stabilitate. Sunt multe funcţii pe care rezerva le poate
îndeplini, inclusiv împrumuturile pe care le face ţara să fie la un nivel mai
scăzut, de a permite economiei să funcţioneze într-o turaţie rezonabilă, fără
să mai existe puseuri inflaţioniste.
Începutul de an va aduce o creştere a ratei inflaţiei, pe
fondul majorărilor de accize şi al eliminării unor facilităţi fiscale, este
părerea pe care o regăsim la toți specialiștii economici. De asemenea, este
posibil să se reia şi tendinţa de depreciere uşoară a leului faţă de euro, spune
analistul financiar Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România
În anii următori, cred că se va relua,
totuşi, trendul de depreciere lentă a leului faţă de euro, lentă, în sensul că
două, trei puncte procentuale pe an sau în jur de 10 bani pe an, cum am avut în
ultimii ani, în contextul în care inflaţia în România este superioară celei din
zona euro, precum şi în contextul deficitului de cont curent al României, care
este ridicat. Vom avea o majorare a inflaţiei în ianuarie, în contextul noilor
taxe în vigoare, adică creşteri de TVA, creşteri de accize, impozit pe cifra de
afaceri, care, de fapt, e un alt TVA. Deci vom avea acest şoc în ianuarie,
poate un punct, un punct jumate de inflaţie.
Iar pe parcursul anului, în
contextul deficitului bugetar ridicat, politica fiscală reprezintă principalul
risc asupra inflaţiei, mai adaugă Adrian Codirlașu
https://api.soundcloud.com/tracks/1719821079