Aniversarea a 75 de ani de existență a găsit NATO într-un context de tulburări internaționale – războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu, dar și revigorarea terorismului. Provocările sunt complexe și variate, Alianța trebuind să fie pregătită să răspundă la atacurile cibernetice, dezinformarea și campaniile menite să submineze stabilitatea membrilor săi. Amenințările hibride, care combină elemente militare, politice, economice și informaționale, reprezintă o problemă majoră.
“Este un moment critic, să ne amintim de la ce a plecat constituirea NATO – a comentat la Euronews jurnalistul Cătălin Lența. De la încercarea de a găsi un răspuns adecvat, dacă e nevoie militar, la amenințările externe. Și atunci ne amintim că, după al Doilea Război Mondial, Statele Unite erau deja mai puțin prietene cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Și a apărut această alianță pentru a contracara eventuale acțiuni militare ale URSS-ului în Europa.
Unde suntem astăzi? Din păcate, cam în aceeași situație. O încercare de a contracara agresivitatea Rusiei în Europa. Și această agresivitate am văzut-o încă din 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea și au trecut 10 ani de atunci. Am văzut-o în 2022, în februarie, când a invadat Ucraina și a cucerit o suprafață destul de importantă, cam a șasea parte din teritoriul Ucrainei. O vedem în fiecare zi prin declarațiile extrem de belicoase și revanșarde ale Rusiei la adresa Poloniei, a statelor baltice, a României, Bulgariei. Mai puțin a Ungariei, care își păstrează bune relații în continuare cu Moscova”, punctează Cătălin Lența.
Alianța Nord-Atlantică a ţinut piept cu putere Pactului de la Varşovia şi s-a adaptat continuu provocărilor de securitate care nu au încetat să apară, spune vicepreşedintele Centrului Euroatlantic pentru Rezilienţă, generalul de flotilă aeriană în rezervă Adrian Duţă, referindu-se la rolul NATO în ultimii 75 de ani de pace:
“NATO nu s-a adaptat numai la ameninţările impuse de Uniunea Sovietică, dar a putut să se dezvolte şi pe baza faptului că statele membre, statele partenere au împărtăşit aceleaşi valori şi aceleaşi interese. După cum ştiţi, Alianţa a crescut de la 12 state câte erau iniţial, la 32 în prezent, iar mediul de securitate deosebit de complex din ultima perioadă şi provocările cărora trebuie să le facem faţă zi de zi sunt mult mai multe. De aceea şi state precum Suedia şi Finlanda, după mulţi ani de neutralitate, au decis foarte repede să solicite integrarea în NATO.”
Previzibil, Ucraina şi susţinerea acesteia în faţa agresiunii Rusiei au dominat celebrarea celor 75 de ani de existenţă a Alianţei Nord-Atlantice, mai ales în contextul menţinerii presiunii militare a Moscovei şi pe fondul încetinirii sprijinului militar occidental. În prezent, aliaţii analizează un cadru financiar de 100 de miliarde de dolari care să permită NATO să menţină apărarea Ucrainei în perspectiva victoriei lui Donald Trump în alegerile americane.
O parte dintre aliaţi au anunţat, de asemenea, sprijinul financiar pentru iniţiativa Cehiei de a cumpăra armament din ţări terţe pentru a creşte volumul livrărilor către Kiev. Cea mai bună apărare este atacul, la noi cea mai bună apărare este descurajarea şi atunci am decis cu toţii, cu liderii noştri, la Vilnius, acum aproape un an de zile, să venim cu o nouă generaţie de planuri de apărare şi descurajare NATO, inclusiv în România, a declarat adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană, invitat la Radio România pe 2 aprilie, chiar în ziua în care se implineau 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică :
“Noi nu facem exclusiv o apărare mult mai puternică, prezenţă militară, tehnică militară, tehnologie de ultimă generaţie, dar facem, de fapt, un gest de descurajare şi pentru că Rusia ştie ceea ce noi avem ca forţă militară. Şi de aceea, în caz că va fi nevoie, evident, vom activa Articolul 5, dar noi în continuare sperăm să nu fie nevoie de Articolul 5. A fost activat o singură dată când America a fost atacată pe 11 septembrie 2001. Niciodată pe teritoriul NATO nu a existat război. Niciodată pe teritoriul NATO nu a existat război în 75 de ani. Şi cred că această frumoasă istorie a NATO va continua pentru multe decenii.”
Pentru Armata Română, perioada între ieşirea din totalitarism şi summit-ul NATO de la Praga din 2002 a însemnat un amplu proces de reforme şi modernizare care să-i permită alinierea la standardele Alianţei. Odată România devenită membră NATO cu drepturi depline, militarii români şi-au probat calităţile în teatrele de operaţiuni, alături de armate cu care sunt acum deplin compatibili. În cei 20 de ani, circa 50.000 de militari români au fost angrenați în teatrele de operaţii din Afganistan, Irak şi Balcanii de Vest.
În prezent, România este bază militară a Alianţei, cu scutul strategic antirachetă de la Deveselu, aeroportul Kogălniceanu şi centrele de antrenament din Transilvania. Odată cu războiul din Ucraina, Bucureștiul a căpătat recunoaştere strategică în jocul geopolitic, demonstrând că zona Mării Negre nu trebuie uitată de puterile lumii, aşa cum România a avertizat constant, alături de aliaţi precum Polonia, Cehia sau statele baltice. Faţă de acum 20 de ani, România este furnizor de securitate, furnizor de ajutor pentru Ucraina, centru de antrenament pentru viitorii piloţi F-16 de la Kiev şi actor principal în încercarea de a demina Marea Neagră, iar pe teritoriul ţării există prezenţă militară internaţională a NATO.