Cu toate temele legate de acquisul Schengen făcute de mult, România, alături de Bulgaria cu care face tandem în acest dosar, a intrat la 31 martie în spațiul european de liberă circulație, dar doar cu frontierele aeriene și maritime. Asta înseamnă că, la 17 ani de la aderarea la UE, pe 17 aeroporturi şi patru porturi din întreaga ţară călătorii care circulă către sau dinspre celelalte țări ale spațiului nu mai sunt supuşi controlului documentelor de călătorie.
Este un pas important ce aduce numeroase beneficii: “trecerea în această nouă etapă va contribui la stimularea legăturilor de afaceri dintre România şi celelalte state membre, a turismului în interiorul Uniunii şi în relaţia cu statele terţe”, a punctat șefa diplomației de la București, Luminița Odobescu.
Invitat la Radio România, ministrul de Interne Cătălin Predoiu a vorbit despre eforturile considerabile făcute de București vreme de mai bine de un deceniu pentru a ajunge în acest punct:
“România este, de fapt, pregătită pentru aderarea la Spaţiul Schengen încă din anul 2010. Pentru că încă de atunci a luat măsuri de reorganizare a controalelor la frontiera de stat, de combatere a migraţiei ilegale, de cooperare poliţienească internaţională, de implementare a legislaţiei europene, de punere la punct a unor sisteme de informaţii Schengen, a unui sistem tot aşa de informaţii numit EURODAC, pentru verificarea tranzitului de migranţi. Au fost investite sute de milioane de euro în aceste proiecte, în sisteme care sunt perfect operabile şi funcţionale.
De asemenea, au fost efectuate opt vizite de evaluare în aceşti ani, pentru a se verifica îndeplinirea criteriilor Schengen şi toate aceste vizite au fost încheiate cu succes, confirmând faptul că îndeplinim criteriile tehnice de aderare. Ei bine, pe baza acestui efort din anii trecuţi, dar în mod special anul trecut, Ministerul Afacerilor Interne a făcut eforturi considerabile pentru a construi o relaţie de încredere, nu numai cu Ministerul de Interne austriac, ci şi cu toate celelalte ministere de interne din statele membre ale Uniunii Europene, cu Comisia Europeană, comisarul european pentru Afaceri Interne, cu alţi parteneri ai României. (…) Nu pot, de asemenea, să trec cu vederea faptul că exportăm deja expertiză în combaterea migraţie ilegale, în domeniul legislaţiei privind azilul.”
Din acest moment, procesul de aderare a României la Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre este ireversibil, însă această decizie depinde şi de factori care nu sunt în sfera de intervenţie diplomatică a României, de evoluţii şi conjuncturi politice externe, a precizat ministrul Cătălin Predoiu. “Este un început şi pe baza acestui început, în funcţie de rezultatele alegerilor din toamnă din Austria – singura țară care se opune aderării României și cu frontierele terestre – cred că vom putea face şi pasul următor”, consideră politologul Cristian Pârvulescu:
“Am vorbit cu nenumăraţi austrieci care au un sentiment de penibil în momentul în care trebuie să vorbească despre această situaţie, de toate culorile politice. Spun că este o nedreptate care s-a făcut celor două state, înţeleg foarte bine contextul politic şi spun, şi asta este foarte important, că de fapt nici măcar nu au reuşit să-şi atingă obiectivele, pentru că în final, această situaţie n-a făcut decât să crească ponderea electorală a extremei drepte, a Partidului Libertăţii, şi nu a Partidului Popular al cancelarului Nehammer. Ca urmare, e posibil ca spre finalul acestui an, negocierile să intre într-o zonă ceva mai rapidă, va depinde şi de preşedinţia maghiară şi de noua Comisie. Vor fi o mulţime de imponderabile, care însă, în contexte pe care le putem spera favorabile, ar putea duce la rezolvarea acestei probleme pe care o vedem trenând de 13 ani.”
În cifre, neaderarea și cu granițele terestre costă România anual 10 miliarde de euro. Va conta pentru atingerea acestui obiectiv modul cum se prezintă România în Air Schengen? Din nou, profesorul universitar Cristian Pârvulescu:
„Evident, ne vor monitoriza cu grijă şi orice eroare va fi speculată de către austrieci pentru a întârzia lucrurile, pentru a justifica ceea ce au argumentat. Sigur, noi ştim că argumentele lor referitoare la migraţie nu ţin. Instituţiile Uniunii Europene, Frontex în primul rând, prin datele pe care le publică, arată că acuzaţiile austriece nu au nicio bază. Din contră, Croaţia, a cărei intrare au permis-o în 2023, este mai degrabă pe ruta migraţiei balcanice decât Bulgaria şi România.”
Cred că problema cea mai complicată pe care o avem este cu migraţia legală din România, care a crescut foarte mult – 100.000 de migranţi veniţi din ţările Asiei, în special în 2022-2023, care ar trebui să crească la 250.000 anul acesta, spune politologul Cristian Pârvulescu:
“Aceia vor trebui supravegheaţi cu foarte mare grijă, pentru că pot oricând urca într-un avion şi lua drumul ţărilor din Vest. Dacă vor scăpa de controalele de pe aeroporturile româneşti, vom avea, într-adevăr, o problemă şi există această tentaţie. Ei vin în România, sigur, pentru că este şi o piaţă ceva mai deschisă, dar şi pentru că speră să poată pleca în Occident şi acum au o oportunitate.”
Autorităţile române au dat, însă, asigurări că vor exista în continuare patrule ale poliţiei de frontieră în aeroporturi, care îi vor legitima pe toţi cei care ar putea să încalce legislaţia, pentru că cei care vin să muncească în România nu beneficiază de dreptul de liberă circulaţie în spaţiul Schengen, amintește Cristian Pârvulescu.