Spania easti unu di statili europeani cari nu aproaki cetăţeni diplo, aria ma maş dauă excepţii, Franţa şi Portugalia. Aşe, tru aestã oarã, cara un român va ta s-hibã cetăţeanu spaniolu lipseaşti s-aibã tiñisitã niscãnti condiţii, ama şi s’tragã mãnã di cetăţenia română – un lucru ţi custuseaşti şi ţi nu easti vrutu, cari feaţi cã numirlu a aţiloru cari feaţirã aestã jgllioatã s’hibã tu numiru ñicu, pãnã tora. Aesta tru condițiile tru cari româñilli suntu a daua comunitati ditu Spania ca mărimi, după aţea marocană: după criteriul a rezidenţãllei ţi u da statlu, neise tora suntu tu numiru vãrã 629 di ñilli di sufliti, ama niufiţialu numirlu treaţi di unã miliuni di bãnãtori.
Lucãrli va s’alãxeascã, ama pritu bãgarea tu practico a unlui lucru nkisitu tru brumaru 2022, cându fu, tru cãsãbãlu meditearanean Castellón di Plana, andamusea comună a guvernilor ali Românie şi Spanie. Atumţea s-apufusi unã cali deadunu di lucru şi comisii bilaterali cari s’bagã tu practico cetãtenia diplo trã româñilli ditu Spania — unã hãbari aprukeatã cu nãdie şi harauuã di comunitatea românească. Cetãtenia diplo easti un lucru pi cari româñilli ditu Regatlu Iberic ş-lu vrea şi lu-au cãftatã di multu kiro.
Pritu amintarea aluştui ndreptu s’elimină, prota ş-prota, obligativitatea s’tragã mãnã di cetăţenia română, ama ari şi avantaji punctuali. Ti paradigmã, româñilli va s’poatã s-aibã izini la zãnãţ şi ipotisi ditu poliţie, armată icã administraţie pi cari rezidenţãllii nu pot s’aibã tu aestã oarã, a deapoa amintarea a paşaportãllei spaniolã va lã aducã alti avantaji aluştoru, nica şi, ti paradigmã, călătoria fără viză tru Statili Unite ali Americã.
Aestu moment easti ma aproapea ca vãrnãoarã. Româñilli ditu Spania pot s’aibã, di estanu, diplo cetăţenia, spusi, luni, prezidentulu a Senatlui di București, Nicolae Ciucă, după andamasea ţi u avu cu omologlu a lui spaniol, cu furñia a vizitãllei ufiţialã faptã tu aesti dzãli tru Regatlu ali Spanie.
“Vizita tru Spania ahurhi cu unã andamasi cu omologlu Pedro Rollan Ojeda, cu cari zburãmu ti simasia ali diplomaţie parlamentarã tru ligãtura bilaterală dit vãsiliili a noastre. Deadunu putem s’aflãmu cearei comune la problemili a aţiloru dauă societăţ, di li feaţi ligãturli politiţi, comerciale şi culturale. Fui entipusitu di zboarãli tiñisiti, ahoryea, cu cari prezidentulu a Senatlui ali Spanie zburaşti ti româñilli kinduriţ aoa”, angrãpsi ufiţialu român pi un şingiru di soţializari.
Uidisitu cu prezidentulu a Senatlui, “comunitatea românească ditu Spania ari dinãpoi añi arada di experientã di lucru, easti unã resursă de tru altă calificari şi are o mentalitate occidentală”.
Textul acordului anamisa di ateali dauã vãsilii mutrinda cetãtenia diplo, fu aprukeatu di dauli pãrţã, spunu izvuri guvernamentale, iara documentul lipsea s’hibã simnatu ti şcurtu kiro, cându premierlu spaniol va s’yinã tru România.
Autoru: Corina Cristea
Apriduţearea: Taşcu Lala