Galeria Simeza din București prezintă tru mesulu brumar/ noiembriu expoziția di grup itinerantă: Andezit 10. Expoziția avu un traseu prin mai multe galerii din România, expoziția di la București easti bitisita a li călătorie a lei. 10 artiști vizuali consacraț prezintă lucrări stres ligate di Via Transilvanica – Drumulu/calea care uneaște, traseulu turistic (pri pade, cu bicicleta sau în-călar) di lungă distanță (1400 di kilometri), care traverseadză România pi diagonală, di la Mânăstirea Putna din Moldova (nord-estul ali Românie), până la Drobeta-Turnu Severin (sud-vestul a Româniilei). Unile borne kilometriţe a traseului sunt realizate di cheatra di andezit (rocă magmatică rezultată prin erupție vulcanică) di cătră artiști.
Avem stată di zbor, la vernisaj, cu inițiatorulu a proiectului și unulu di artiștili expozanță, sculptorulu Maxim Dumitraș, dispre cum si născu expoziția di la Galeria Simeza și cum si are formată echipa di sculptori creatori a expozițilei:
Aestă expoziție si născu di la un simpozion de sculptură monumentală Via Transilvanica, iu catheun artistu are faptă/adărată 5-6 borne. Sunt toț membrili participanță la aestu simpozion. Avem ofelisită/folosită ca materie primă andezitulu și catheun artist are propusă proiecte proprii care cred că va hibă în timp fapte/adărate și monumental. Eu am făcută/faptă echipa știinda artiștili că lucreadză în andezit. Easte un material foarte dur, dinclo di granit. Normal că lipseaşte să ai ună experiență tru aestu material și am faptă selecția artiștilor. Am făcută câte 6 borne, cum am spusă, catheun cu câte un proiectu propriu. Aestă expoziție are circulată/urdinată di la Muzeulu di Artă Comparată din Sângeorz-Băi, la Baia Mare, Sighetu Marmației, Bacău, Iași și amu se bitiseaşte/se închlide un ciclu de un an la Galeria Simeza, la București. Lucrările li am lucrată la Via Transilvanica, pi dzeană, după care fură expuse de-a lungul a traseului. Am construită expoziția în funcție di sală.
Maxim Dumitraș nă deade câte-ndoauă detalii dispre cum si lucreadză andezitulu, un material dur, dificil di prelucrat:
Este ună tehnică specială, sunt discuri speciale, nu ti poț agiuca/nu poţ să ti agioţ cu i ţe materiale. Easte dură, ama easte fantastică cându si termină/bitiseaşte aestă sculptură. Tră prima oară o/u am folosită în circuitulu a sculpturilor amuu are vrărnă 10 ani, si are lucrată multu și în simpozioane. Ună cheatră foarte rezistentă la timpu, la intemperii. Și ţi easte interesantu easte că poț să folosești di la structura griului până la structura ultrafinisată, aproapea di nivelul a ghialiilei/ a sticlălei.
Artistul vizual Bogdan Pelmuș, prezentu în expoziție cu lucrări di sculptură, nă zbură di proiectul Andezit 10:
Eu nu am terminată/bitisită sculptură, am terminată pictură, de faptu, ama mi si păru interesantu lucrul cu obiectul. Eu lucredzu cu obiectu, cu video, cu mai multe medii. Și materialul mi si-are părută foarte interesantu, di aformia că easte foarte dur, easte greu, și poț să scoţ di el exactu/tamam inversul. Depinde cum ti agioţ cu el.
Ţi lucrări are expusă Bogdan Pelmuș în cadrul a expozițilei di la Galeria Simeza?
Sunt doauă piese, au numa/ si numescu Azboir și doauă desene, completare vără turlie pi ideea di dualitate, di căftare, interior, viesteare/visterie, copilărie. Cum poț să scoț ca matur idei din eulu a tău personal.
Președintile a Uniunilei a Artiștilor Plastiţ (UAP), artistul Petru Lucaci, prezentu la vernisaj, nă are declarată:
Easte tră mirache ţe si faţe aoaţe. Easte ună provocare și tră sculptori și tră noi să asistăm la ună ahtare desfășurare di forțe, di aformia că putem să zburăm ninca/ ba și di forță aoaţe. Andezitulu easte ună cheatră foarte serta/foarte dură. Eu li-am vidzută sculptorili în simpozioane și mi are impresionată tipulu di efortu la care si supun tră identificare în bloculu di cheatră ună imaghine, ună idee, ună formă, un mesaj. Lucrările sunt interesante, grupulu easte tru eidiul timpu omogen, ama si identifică personalităț multiple aoaţe, di aformia că sunt artiști cu experiență și tru tăburi și în lucrul cu ahtări materiale. Easte un material inedit, cu ună forță expresivă impresionantă.. Him înviţaţ cu tăburile în cheatră di albă de Viștea, în calcar mai moale, mai modelabil, mai lişor tră stăpuire. Cându easte zborulu di andezit, easte ună provocare teribilă și efectul easte absolut impresionantu.
Tră Lucaci nă zburâ și di cum veade aestu proiect din punct di vedeare curatorial, proiectul hiinda curatoriat di cătră ișiși artiștili expozanță:
A mie îmi si pare că expoziția are sensu și easte unitară și are forță, di aformia că, aţeli care si au asociată si cunoscu întră eli, știu potențialul a catheunuia, știu potențialul a materialului cu care lucreadză și cred că au aflată ună formulă foarte bună să bagă în operă ideile a lor.
Cum fu, bun?, arău?, anulu 2023 din perspectiva UAP? Ţi pregăteaște Uniunea Artiștilor Plastiţ tră aţeli cu mirache tră muşat? Președintile Petru Lucaci:
Tora di oară vrem să faţim un bilanțu la Salonulu Național di Artă Contemporană, care eu dzâcu, fu di anvergură. Si desfășură în 15 spații diferite, di care și unile mări, aţeale di la Combinatulu a Fondului Plastic, iu avem 8 galerii care cred că au dimensiuni impresionante. Aclo sunt fostile hale a combinatului, care si are transformată într-un hub cultural, probabil ţel mai mare din România și în care si fac lucruri di altă anvergură dicât putem să desfășurăm în galeriile din căsăbă, care sigura au niște dimensiuni mai domestiţe, mai umane. Pregătim un altu evenimentu tora, în curundu/ tru şcurtu chiro. Avem terminată noaua casă, sediul a Uniunilei a Artiștilor Plastiţ, ţi are și ună galerie di artă la parter. Deci expoziția care u avem organizată aclo mutrim să u dam s-u veadă a lumii într-un contextu mai oficial di inaugurare a unui sediu a Uniunilei. Easte tră prima oară cându Uniunea are casa a lei, aţea ţi easte un lucru extrem di importantu.
Autor : Eugen Cojocariu, Ion Puican
Armânipsire : Hristu Steriu