Reprezentanţii mediului de afaceri din România sunt îngrijoraţi că, odată cu aderarea parţială la Spaţiul Schengen, vor începe să piardă forţa de muncă adusă din afara Uniunii Europene. Preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România, Cristian Pârvan, consideră necesară completarea legislaţiei în aşa fel încât lipsa de personal din unele domenii să nu se adâncească. Potrivit acestuia, firmele care au fost nevoite să apeleze la muncitori străini au făcut eforturi financiare şi organizaţionale pentru a-i aduce din state extra-comunitare, a-i primi şi a-i acomoda. Acum companiile se tem că, datorită regulilor Schengen, aceşti muncitori după ce vin România şi îşi obţin viza pot să plece oriunde în Europa să lucreze. În 2024, guvernul de la Bucureşti a stabilit că 100.000 de lucrători străini pot veni la muncă în România pentru a atenua deficitul de forţă de muncă autohtonă.
Legea pentru ratificarea Convenţiei privind prevenirea şi eliminarea violenţei şi hărţuirii la locul de muncă a fost promulgată, de preşedintele României. Potrivit Convenţiei nr. 190/2019, angajaţii au dreptul să lucreze într-un mediu în care să fie respectaţi indiferent de sex, rasă, etnie sau orientare politică. Ministrul român al Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a declarat că numărul sesizărilor de hărţuire la locul de muncă a crescut. Conform datelor furnizate de Inspecţia Muncii, în 2023 au fost înregistrate 511 petiţii privind hărţuirea sau discriminarea la locul de muncă. În urma verificărilor au fost aplicate 41 de sancţiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 18.000 de lei (aproape 2.400 de euro). Prin comparaţie, în anul 2014 erau înregistrate doar 137 de sesizări. Conceptul de „violenţă şi hărţuire” acoperă, printre altele, abuzul fizic, abuzul verbal, hărţuirea şi mobbingul, hărţuirea sexuală, ameninţările şi urmărirea sau supravegherea. Noul cadru legal protejează atât angajaţii cât şi persoanele care lucrează indiferent de statutul lor contractual, persoanele aflate în perioada de formare, inclusiv stagiarii şi ucenicii, lucrătorii cărora le-a încetat raportul de muncă, voluntarii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi cele care au depus cereri pentru ocuparea unui loc de muncă, precum şi angajatorii.
România are printre cele mai mici costuri cu forţa de muncă din toată Uniunea Europeană, reiese din datele Oficiului European de Statistică. Potrivit Eurostat, media europeană pentru costul muncii pe oră este de aproape 32 euro. Bulgaria înregistrează cel mai scăzut cost, 9,3 euro/oră, urmată de România, cu 11 euro/oră şi Ungaria, cu 12,8 euro/oră. La polul opus, munca are cel mai mare cost în Luxemburg, aproape 54 de euro/oră, în Danemarca, 48 de euro/oră, şi în Belgia, 47 de euro/oră. Cifrele conturează o diferenţă majoră între estul şi vestul spaţiului comunitar. Comparaţia între aceste cifre şi cuantumul care revine efectiv în buzunarul angajatului trebuie să ţină cont şi de salariu şi costurile nesalariale, precum contribuţiile sociale. Ponderea costurilor nesalariale în costurile totale cu forţa de muncă pentru întreaga economie europeană a fost de 25%, însă diferenţele între statele membre sunt mari. De obicei, în ţările unde se înregistrează cele mai mari costuri cu forţa de muncă se regăsesc şi cele mai mari cheltuieli nesalariale.
Aproape 500 de locuri de muncă sunt disponibile la nivelul judeţului Maramureş, în nord-vestul României, majoritatea în domeniul producţiei şi serviciilor, transmite Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Instituţia arată că este de aşteptat ca acest număr să crească în aprilie odata cu redeschiderea unor activităţi în domeniul construcţiilor civile sau industriale, servicii, agroturism şi agricultură. În prezent sunt căutate persoane cu studii superioare, persoane calificate sau persoane care ar urma să se califice. Pe lângă domeniul producţiei, există locuri disponibile în comerţ, turism, sănătate şi servicii de manufactură.
https://api.soundcloud.com/tracks/1790542696